Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, pe urmele relaţiilor dintre Viktor Orbán şi maghiarii din România, pentru a vedea dacă şi aceştia au Obsesia Trianonului. Publicaţia scrie că Viktor Orbán îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“ de la Trianon care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Viktor Orban a construit cea mai mare maşină de propagandă din Europa…. Baron Cohen, acuzat de un actor român: „Trăim într-o lume în care dacă… Putin şi Zelenski au discutat telefonic despre conflictul din estul Uc… La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orban continuă să cultive amintirea acestui „dictat“, scrie „Le Monde“. „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale“ de care „Occidentul a privat Ungaria“, „încălcând frontiere milenare“ pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, transformând naţiunea în „culoar al morţii“.

Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orban, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale“ pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat“ impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat“, notează „Le Monde“.

Dacă nu ar fi fost pandemia, Viktor Orban planuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă“ care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei. Cum se foloseşte Budapesta de ungurii de peste graniţe După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orban, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare.

„Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez. „Viktor Orban ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi”.

NapocaNews