Războiul împotriva icoanelor în ortodoxie este vechi. Împotrivirea faţă de reprezentarea prin artă a Chipului Domnului nu este numai un apanaj al reformaţilor sau neoprotestanţilor, ci are adânci rădăcini în iconoclasmul bizantin, într-o perioadă când islamul devenea biruitor în Asia şi nordul Asiei începând cu secolul VIII. Circa o sută de ani a durat erezia iconoclastă în Bizanţ, care a dus la zguduirea imperiului şi a creştinismului. Împăratul Leon al III-lea (717-741) i-a persecutat dur pe partizanii cultului icoanelor (iconoduli). Abia cu celebrul conciliu al doilea de la Niceea în 787, împărăteasa Irina Ateniana, acţionând ca regentă în numele fiului ei, Constantin al VI-lea, pe atunci minor, s-a stopat iconoclasmul Conciliul a fost inițiat de patriarhul Paul al IV-lea al Constantinopolului și de succesorul lui, patriarhul Tarasie, având ca scop corectarea ereziei iconoclaștilor, printre care se numărau și împărații Leon al III-lea și Constantin al V-lea. Duminica Ortodoxiei sau Duminica biruinței Ortodoxiei este sărbătorită în prima duminică a Postului Mare, consfinţită prin sinodul din 843, ceea ce înseamnă că erezia iconoclastă a mai făcut valuri după al doilea conciliu de la Niceea. Iconoclasmul însemna, la acea vreme, dorința de respectare a poruncii a doua din Decalog: „Să nu-ți faci chip cioplit și niciun fel de asemănare a niciunui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt în apele de sub pământ!

În acest context, recentele măsuri restrictive pandemice privind pelerinajul de la Nicula, pot fi considerate o formă de iconoclasm latent? Nici comuniştii nu şi-au permis prea direct să restricţioneze pelerinajul sau să blocheze accesul la Icoana Făcătoare de minuni a Fecioarei Maria cu Pruncul, Iisus Hristos, în braţe, opera pictorului Luca din Iclod de la 1681. Se profită de pandemia de Covid 19 pentru a se schimba o tradiţie istorică care loveşte în ortodoxie? Inclusiv pelerinajul pe jos Gherla – Mănăstirea Nicula a fost interzis. Prefectul Clujului, Mircea Abrudean, în acord cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului și cu Eparhia Greco-Catolică de Cluj – Gherla, cele două procesiuni tradiționale care se organizau anual cu plecare din municipiul Gherla spre Nicula nu vor avea loc în acest an.Autoritățile clujene au organizat o ședință în care au stabilit, alături de reprezentanții Bisericii, o serie de reguli pe care enoriașii trebuie să le respecte în timpul pelerinajului de la Nicula, de 15 august. ”Astăzi, 07.08.2020, la Instituția Prefectului – Județul Cluj a avut loc o întâlnire de lucru condusă de domnul prefect Mircea Abrudean, la care au participat reprezentanți ai Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, ai Eparhiei Greco-Catolice de Cluj – Gherla și ai instituțiilor implicate în desfășurarea manifestărilor dedicate sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului”, care vor avea loc la Mănăstirea Nicula în data de 15 august 2020”, informează cei de la Prefectură. „Astfel, având în vedere contextul actual cauzat de pandemie, a fost stabilită modalitatea de desfășurare a manifestărilor religioase și se au în vedere următoarele măsuri:
– conform Hotărârii Comitetului Județean pentru SItuații de Urgență nr.34/05.08.2020, este obligatorie purtarea măștii de protecție astfel încât să acopere nasul și gura, pentru toți participanții la evenimentul religios;
– în acord cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului și Eparhia Greco-Catolică de Cluj – Gherla, cele 2 procesiuni tradiționale care se organizau anual cu plecare din municipiul Gherla spre Nicula nu vor avea loc în acest an;
– se interzice organizarea de puncte comerciale fixe sau ambulante de vânzare produse de orice natură în incinta mănăstirii și pe traseul înspre mănăstire, cu excepția magazinului cu obiecte bisericești al mănăstirii;

  • credincioșii se vor putea închina la icoana făcătoare de minuni de la distanța de 1.5 m, fără a avea contact cu aceasta”.

Mitropolia Clujului a venit în întâmpinarea cerinţelor prefectului Clujului. Icoana Făcătoare de minuni va fi scoasă afară în Ajun şi la Liturghia marelui praznic, iar credincioşii cu mască o pot vedea de la un metru şi jumătate distanţă fără să o sărute. Cultul icoanelor în ortodoxie presupune sărutul icoanelor şi udarea lor cu lacrimile credinţei. Restricţiile pandemice salutare din punct de vedere epimediologic intră în contradicţie şi aduc o atingere tradiţiei ortodoxe, instituind o formă latentă de iconoclasm, cu influenţe marxisto-islamice, tot mai pronunţate în ultimii ani în Europa?

„Nu lăsa, Măicuţă,
să pierim pe cale,
căci noi suntem fiii
lacrimilor tale.”

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului a devenit izvor de îmbolnăvire pentru autorităţi şi ierarhie? Care este sensul unui pelerinj la icoana făcătoare de minuni dacă este interzis să o atingi? Este o lovitură subtilă dată credinţei ortodoxe, prin subminarea cultului icoanei şi a minunii providenţiale. E o inserţie de factură materialist – dialectică în cultul creştin ortodox?

Ionuţ Ţene