La Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca a apărut, recent, un nou volum semnat de Ilie Rad: America din Cortland. Volumul de faţă continuă, prin conţinut şi formă, volumele sale anterioare, cuprinzând note de călătorie din străinătate (Peregrin prin Europa. File de jurnal: Viena, Praga, Varşovia, Budapesta, 1998; De la Moscova la New York. Note de drum din Federaţia Rusă şi fragmente de jurnal american, 2005; O călătorie în Ţara Kangurului, 2012; O călătorie la capătul lumii, 2019 – în colab. cu Doina Rad) sau din ţară (Un ardelean la Bucureşti, 2011; Călătorii prin Ţară (1995-2017), 2017), autorul mai având în proiect încă două titluri cu acelaşi profil: Prin capitale europene şi Trei călătorii prin Rusia.

Revenind la volumul de faţă, cel mai impozant dintre toate cele amintite ca număr de pagini (465), acesta cuprinde impresii de călătorie, pagini de jurnal, reflecţii, reportaje, interviuri aferente celor trei călătorii făcute de autor, în anii 2000, 2002 şi 2018.

Rezultatele publicistice ale primelor două călătorii fuseseră incluse în volumul De la Moscova la New York. Note de drum din Federaţia Rusă şi fragmente de jurnal american. Prefaţă de Mircea Popa, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005. Autorul le-a reluat în acest volum (cu excepţia unui text, care nu se mai încadra în peisajul american), la care a adăugat materialele redactate în urma călătoriei din 2018, în felul acesta cartea având o structură unitară (notele de drum şi interviurile din Federaţia Rusă vor fi incluse, cum s-a spus, într-un volum de sine stătător).

Au fost adăugate în carte două înterviuri, care nu au fost realizate pe pământ american, ci cu prilejul unor conferinţe ale Alianţei Universităţilor pentru Democraţie (AUDEM), creaţie sută la sută americană: cu profesorul John Ryder, întâlnit la Praga, în 1997, respectiv cu  Svetlana Broz, nepoată a lui Iosip Broz Tito, pe care autorul a cunoscut-o la Sarajevo, în 2013, unde a avut loc conferinţa anuală AUDEM.

Ca de obicei, autorul indică, după fiecare text, locul primei apariţii. Textele au fost publicate iniţial în România literară, Tribuna, Apostrof, Pro Saeculum, cele mai multe fiind tipărite, sub formă de seriale, în Adevărul de Cluj sau Flacăra lui Adrian Păunescu (FlAP).

În 1981, cunoscutul scriitor, jurnalist şi diplomat, Ioan Grigorescu, el însuşi autorul unor volume despre America, scria: “Până la scrierea acestei cărţi, în lume s-au publicat nu mai puţin de… 126.810 volume despre Statele Unite, «ţara cu 50 de ţări». Vreo duzină – dar nu toate «de duzină» – au apărut şi la noi.”

Din 1981, când a fost întocmită statistica, au trecut patru decenii, timp în care, sunt convins, numărul volumelor despre Statele Unite a depăşit cifra de 150.000 de titluri!

Pe bună dreptate, oricine s-ar putea întreba: La ce mai foloseşte încă o carte, despre o lume reflectată în 150.000 de cărţi?

Răspunsul este simplu de dat: fiecare autor vine cu propria sa viziune, cu propriile sale trăiri şi sentimente, inspirate de vizitarea lumii americane.

Cartea de faţă este dedicată celor patru profesori americani, care i-au facilitat autorului deplasarea în Statele Unite: John Ryder, Henry Steck, Devereaux Kennedy şi Alexandru Balaş.

De ce America din Cortland (Cortland este un mic orăşel din statul New York, unde a avut loc, în 1906, o crimă, care a stat la baza romanulu O tragedie americană, de Thedore Dreiser)? Pentru explicarea titlului, se pot invoca două mottouri ale cărţii: „New York City este New York City – Cortland este America”, a spus profesorul de filosofie  Momcillo Stojkovich, de la Universitatea din Niš, Serbia, iar Romulus Rusan afirma şi el: “«Nouăzeci la sută din europeni confundă Statele Unite cu New York-ul, şi mai exact cu Manhattanul: imagine cu desăvârşire falsă», se plâng americanii şi chiar newyorkezii…”

O mare valoare au în carte interviurile realizate cu profesori sau oameni de cultură: John Ryder, Joseph Brownell, Nina Cassian, Anca Pedvis, Tudor Vlad, Henry Steck, Erik J. Bitterbaum, Alexandru Balaş sau Svetlana Broz, dar şi capitolul dedicat relaţiilor dintre Cortland şi Dreiser ori întâlnirea autorului cu preşedintele american Bill Clinton, schimbul de scrisori făcut cu acesta, reportajele despre marile obiective vizitate: Empire State Building, Worl Trade Center, Statuia Libertăţii, Cascada Niagara, Muzeul Memorial 11 Septembrie 2001, Muzeul de Artă Modernă din New York, Muzeul Figurilor de Ceară din New York, experienţa lansării cărţii sale, De la Moscova la New York, în Aula Universităţii din Cortland etc.

Conform obiceiului autorului, cartea are numeroase ilustraţii (180 la număr), în interiorul cărţii (23, alb-negru), dar mai ales color, în Anexe (157 de fotografii, portrete grafice, scrisori facsimilate, coperte de cărţi etc.). De menţionat că unele fotografii sunt o raritate (Maria Tănase cântând la un spectacol dat pentru soldaţii români de pe Frontal de Est, în 1942, portretul Ninei Cassian, făcut de Perahim,  Cascada Niagara, secată, râul Niagara fiind deviat de Armata Americană, pentru a se înlătura pietrele aduse de ape, o fotografie inedită cu Turnurile Gemene, din anul 2000,  care vor fi distruse în anul următor, plicul unei scrisori trimise de Grace Brown lui Chester Gillette (prototipuri ale unor personaje din romanul O tragedie americană), casele, fabrica şi biserica din Cortland, având legătură cu cei doi eroi, o fotografie din timpul construcţiei Centrului Rockefeller, cu muncitori în timpul pauzei de masă, odihnindu-se pe o grindă metalică aflată la sute de metri deasupra oraşului, fotografii cu dezastrul de la World Trade Center etc.

          Despre profilul cărţii şi despre autor sunt definitorii cuvintele de pe coperta a patra a cărţii, aparţinând acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române: “Ilie Rad lasă astăzi asupra lumii literare un «încântec sau descântec», cum ar zice frumos Heliade Rădulescu, adică ne întinde graţios şi cuviincios câteva frânturi din sufletul său generos. Ilie vine dintr-o lume sublimă, a omeniei şi adevărului, a candorii şi dreptăţii, a profundei înţelegeri şi armonii. El interpretează lumea înconjurătoare cu o căldură umană unică şi cu ochi miraţi în faţa noului, cu extazul eternului calător. […] Ilie Rad ştie să spună istoria altfel, cu naturaleţe şi cu o anumită cuviinţă, fără semeţie sau ostentaţie. Este un erudit şi un cunoscător, dar parcă nu vrea să ştie asta.”

          Iar un alt academician, Constantin Ciopraga, afirma: “Temperament iscoditor-volubil, înţelegând să exploreze, să verifice, să compare şi în special să adauge elemente şocante, Ilie Rad se mişcă dezinvolt atât în plan spaţial, cât şi în registru temporal, tentat de lectura plurală a realităţilor. Frapează, în tehnicile sale scriptice, o estetică a simpatiei, în modulaţii ample, adecvate momentului evocat, cu accente mobile pe psihologie, pe moravuri şi istorie, totdeauna punctând latura etică. Registrului expresiv principal, lirico-epic, i se asociază voci de subtext în partitura existenţială discretă, reverberând o anumită filosofie practică.”

Cartea urmează a fi tradusă, în curând, în limba engleză. Varianta electronică, în limba română, este diponibilă pe site-ul lui Ilie Rad (www.ilierad.ro), dar şi în Biblioteca Digitală a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (http://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/139681).

                                       Editura Casa Cărţii de Ştiinţă