În centrul Bulgariei, un monument comunist abandonat va fi restaurat după ce experţii s-au mobilizat pentru a-i salva mozaicurile în ruină, scrie Le Figaro potrivit news.ro.

„Este o cursă contracronometru. Trebuie acţionat rapid pentru că nu vor mai fi mozaicuri dacă aşteptăm o decizie” a autorităţilor cu privire la viitorul nostru, a declarat pentru AFP arhitecta bulgară Dora Ivanova, care se ocupă de acest edificiu din Buzludja.

Ridicat în 1981 la 1.400 de metri altitudine pe lanţul Balcanilor, această incintă circulară din beton şi oţel, în stil brutalist, stil arhitectural care a cunoscut o mare popularitate începând cu anii 1950 este aşezată lângă doi stâlpi înalţi de 70 de metri. În vârf, steaua roşie era odată vizibilă din România şi din Grecia.

Rămas de-a lungul timpului fără ornamentele din bronz şi cupru, acoperişul este găurit, monumentul, considerat „o ispravă arhitecturală” adăposteşte panouri monumentale de mozaicuri din epoca comunistă: cu scene de luptă „antifasciste”, cu Armata Roşie sau cu femeia în societatea socialistă. Pe tavan încă sunt secera şi ciocanul, simbolurile unităţii dintre muncitori şi ţărani, în timp ce pe faţadă este sloganul marxist: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”.

Iniţial, mozaicurile se întindeau pe aproape 1.000 de metri pătraţi, amestecând tehnici bizantine şi noi materiale şi procedee. O treime a dispărut, victimă a intemperiilor sau hoţilor. Un graffiti stângaci al fostului dictator Todor Jivkov, demis în 1989, a înlocuit mozaicul cu portretul său. „Obiectivul nu este de a restaura monumentul în splendoarea sa de altădată”, a asigurat profesorul Thomas Danzl de la Universitatea Tehnică din Munchen. Echipa nu are mijloacele. Operaţiunea a fost finanţată cu o donaţie de 185.000 de dolari (158.000 de euro) din partea Fundaţiei americane Getty, care va fi suficientă pentru a păstra o parte din mozaicuri.

„Vom conserva (monumentul) aşa cum îl vedem acum. Vom păstra graffiti ca un semn în timp, din ultimii 30 de ani”, a explicat Thomas Danzl, specialist în moştenirea fostei RDG.

Optsprezece experţi şi studenţi germani, greci, bulgari şi elveţieni s-au dedicat acestei munci minuţioase de conservare a mozaicurilor, realizate în special cu ajutorul seringilor. „Tratăm zonele critice folosind un minim de materiale invazive” pentru a menţine mozaicurile până când autorităţile se pronunţă, explică directorul tehnic al operaţiunii, Nikifor Haralampiev, de la Academia de Arte Frumaose din Sofia.

Edificiul, în epocă un instrument de propagandă, popular apoi printre amatorii de locuri insolite, ar putea deveni un loc în scopuri educative şi turistice unde să fie cunoscută istoria Bulgariei de-a lungul secolelor, îşi imaginează Dora Ivanova.

NapocaNews