Nu cunosc fii sau fiice ai foștilor deținuți politici să stea cu mâna întinsă la stat pentru despăgubiri şi…totuşi s-a promulgat o lege pentru ca cei care au suferit în timpul prigoanei comuniste să fie condamnați încă o dată în democraţia noastră originală şi „europeană”. Sistemul militarizat al pensiilor speciale se pare că şi-a făcut datoria în slujba Anei Pauker, Luca şi Dej, care „bagă spaima în burghezi”? Celor care în anii comunismului i-au băgat în puşcărie pe luptătorii pentru libertate anticomunişti li se dă astăzi, printr-o lege, garanţia că au avut dreptate? România pare o continuare din punct de vedere structural-politic o extindere a comunismului sub o altă formă? Deciziile Tribunalului Poporului din 1948 -1953 înfiinţate de corifeii lui IV Stalin sunt astăzi recunoscute de statul român controlat de pensionarii de lux din serviciile de forţă. Asociația Foștilor Deținuți Politici a protestat față de caracterul criptocomunist al Legii 232/2020, prin care urmași ai foștilor deținuți politici și luptători anticomuniști sunt privați de drepturile reparatorii cuvenite. Aceştia au reclamat că „avem de-a face cu o crasă necunoaștere și chiar cu o ură necreștinească! După 75-80 de ani asistăm la redeschiderea dosarelor originii sociale a copiilor noștri!” În comunicatul din data de 13 noiembrie, Comitetul Național de Conducere al Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR) protestează față de prevederile Legii 232/2020, pe care o consideră„inechitabilă și interpretabilă”.Legea, promulgată de Președintele României în data de 5 noiembrie este discriminatorie la articolul 13. „Printre cei afectați de efectele legii se află, spre exemplu, cei mai mulți dintre urmașii luptătorilor anticomuniști din Munții Făgărașului…, precum și ai celor considerați de popor ca sfinți ai închisorilor, dintre care îi amintim pe Traian Trifan, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Virgil Maxim, Ioan Ianolide, Părinții Ilie Lăcătușu și Crăciun Opre și mulți, mulți alții. Paradoxal, mulți dintre tinerii anticomuniști arestați în 14 mai 1948, zi instituită de Parlamentul României ca Zi națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste printr-o lege promulgată tot de Președintele României sunt condamnați, acum, prin această Lege „criptocomunistă” 232/2020. Comitetul de Conducere al AFDPR consideră că „avem de-a face cu o crasă necunoaștere și chiar cu o ură necreștinească, dusă, dacă s-ar putea, și dincolo de mormânt, astfel încât lăsăm să se întrevadă pentru necunoscători faptul că volumul și bestialitatea crimelor săvârșite de regimul comunist ilegitim și criminal ar putea suporta vreo comparație!”.

Foștii deținuți politic resping dur legitimitatea Tribunalelor Poporului și a instanțelor bolșevice care i-au condamnat pe așa-zișii criminali de război (ofițeri superiori ai Armatei Române, membri ai Guvernului Mareșalului Ion Antonescu etc), legionari și pe cei asimilați legionarilor (în astfel de situații s-au aflat Părintele Arsenie Boca, membrii grupului „Rugul Aprins”, poetul Nichifor Crainic, teologul Teodor M. Popescu și mulți alții), pe baza falsurilor Securității. „Chiar s-a uitat că toți aceștia au fost judecați de așa-zisele „tribunale ale poporului”, ale căror completuri de judecată erau formate din pleava morală a societății românești, din trădătorii de neam și țară?” este întrebarea foștilor deținuți politic către cei care prin votul lor „diminuează adevăratele proporții ale rezistenței anticomuniste”. În finalul comunicatului, AFDPR solicită Parlamentului României „rediscutarea legii și repararea de urgență a acestei nedreptăți, prin eliminarea din textul legii a paragrafelor incriminate de noi și incriminante pentru mulți dintre copiii celor care și-au sacrificat viața și au suferit în temnițele comuniste, ca „dușmani ai poporului”, fără niciun fel de discriminare a copiilor, pentru așa-zise păcate ale părinților”. Să înţelegem că în România de azi se reînvie vina colectivă de tip nazist sau comunist, când copii sunt vinovaţi şi persecutaţi pentru posibile păcate ale părinţilor? Avem de a face cu o discriminare a celor care au luptat împotriva regimului stalinist şi cu o încălcare a egalităţii în faţa legii prin discriminarea pe criteriul vinei colective. Unii cetăţeni sunt mai egali ca alţii? Sigur că nu mă aştept ca CNCD să sesizeze discriminerea. În România dacă eşti român, democrat, promotor al libertăţii şi creştin eşti sine qua non vinovat sau persecutat? Copiii celor care au introdus comunismul şi au menţinut prin teroare regimul totalitar sunt privilegiaţii de azi, care dau legi împotriva celor care au luptat pentru democraţie şi libertatea poporului român, dar mai ales împotriva copiilor acestora. În România odraslele torţionarilor de ieri înşurubaţi în sistemul regimul pensiilor speciale persecută pe odraslele celor care au dorit ca România să nu fie o gubernie a URSS? Şi discriminarea va continua şi pentru viitorul nepoţilor noştri vinovaţi că sunt urmaşii unor condamnaţi de tribunalele poporului înfiinţate de comunişti ca formă de subordonare a ţării intereselor sovietice. România devine o oligarhie în care îi persecută pe cei mai slabi. Legea devine un privilegiu doar pentru cei puternici şi pensionabili de lux. E un precedent de restaurare a legilor sovietice pe teritoriul României, la 30 de ani de la revoluţie.

Ionuţ Ţene