Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, s-a născut în 20 ianuarie 1719 la Rădăuți, într-o familie de oameni evlavioși, care a dat numeroși monahi Bisericii. A fost al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna, autorul primului abecedar românesc din Moldova, ctitorul primei școli publice sătești și inițiatorul spitalului Sf. Spiridon din Iași, care este cel mai mare spital din Moldova.

S-a călugărit la vârsta de 12 ani la Mănăstirea Putna și a fost hirotonit ieromonah la 17 ani. La numai 25 de ani a devenit egumen. După numai un an, a fost ales Episcop de Rădăuți, iar peste alți cinci ani a fost ridicat în treapta de Mitropolit al Moldovei.

În cei 10 ani de mitropolie, a desfășurat o intensă activitate cultural-misionară și filantropică.

A tipărit 15 cărți, printre care și „Bucvarul”, adică „Abecedarul”, primul astfel de manual în limba română din Moldova. În prefața acestuia, sfântul numea educație „hrană bună copiilor” și spunea că doar aceasta oferă speranță pentru un viitor mai bun.

Sfântul a subliniat în prefața abecedarului importanța educației pentru caracter bazată pe valorile creștine, titrează Basilica.

„De creșterea copiilor atârnă cine ce fel de copil este, aceeași și dacă se face mare, de este învățat dintru copilărie învățătură cinstită și numai întru frica lui Dumnezeu, care este începerea înțelepciunii, se cade a nădăjdui că acela va fi cu bună creștere și dacă va fi mare. Iar de-i trece creșterea sa fără frică și învățătură, puțină nădejde că va fi mai bună cealaltă viață a lui”, a scris sfântul.

Mitropolitul a fost și inițiatorul primului spital public din Moldova. Actualul Spital Sf. Spiridon din Iași a fost înființat de domnitorul Constantin Racoviță pe lângă biserica cu același nume la insistența mitropolitului. Cel din urmă a transformat biserica în mănăstire și a convins câțiva boieri să doneze pentru spital.

Sfântul ierarh nu a trecut la Domnul din scaunul de Mitropolit, ci întors la „maica” sa, Mănăstirea Putna, unde în ultimul an de viață a îmbrăcat Schima Mare.

Părăsirea scaunul arhieresc a avut loc în 1760, datorită imenselor presiuni puse asupra lui de elitele vremii, după ce ierarhul luase apărarea oamenilor simpli, aruncând blestem asupra practicii taxării împovărătoare a familiilor prin „birul văcăritului”.

Pentru a plăti această taxă, oamenii își vindeau vaca și rămâneau fără hrană pentru copii. Sfântul Iacob Putneanul, pe atunci Mitropolitul Moldovei, l-a convins pe domnitor să se angajeze că renunță la bir.

În 1756, acesta s-a legat cu jurământ să facă întocmai. La Catedrala Mitropolitană din Iași, în fața poporului, mai mulți ierarhi au rostit și au pecetluit blestemele împotriva birului.

În anii următori, cronicarii populația Moldovei a sporit: familiile nășteau copii fără teama că nu vor avea cu ce-i hrăni. Dar presiunea ca să dezlege blestemul (pentru că altfel nimeni nu îndrăznea să reintroducă birul) a fost atât de mare, încât, pentru a evita o criză în țară, sfântul a părăsit de bunăvoie scaunul de mitropolit în 1760.

Atunci, el a spus: „Iată că m-am lepădat și de Mitropolie și de cinste și de toate ale acestei lumi, numai focul jurământului să nu-mi iau în cap și în suflet; și socotiți că sunteți toți musafiri ai acestei lumi și în cealaltă lume avem a trăi și a răspunde la faptele noastre și fiți sănătoși”.

Niciun ierarh nu a mai îndrăznit după el să dezlege blestemul, iar această taxă nu a mai fost introdusă niciodată în Moldova.

În perioada 1755-1760, ierarhul a refăcut Mănăstirea Putna aproape în întregime, devenind al doilea mare ctitor al ei după Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Sfântul a fost canonizat în 2016 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc la Mănăstirea Putna în data de 14 mai 2017, în ajunul zilei sale de prăznuire.

NapocaNews