”Spania este șomaj și moarte; Catalonia este viață și viitor!” Acest slogan, lansat în mod provocator de Joan Canadell, candidat la Barcelona sub stindardul formaţiunii separatiste radicale Împreună pentru Catalonia (Junts, cu putere regională), oferă o idee despre polarizarea care domnește într-o regiune chemată la urne, duminică, pentru a-și reînnoi Parlamentul autonom. O linie clară de fractură continuă să divizeze Catalonia – atât clasa politică locală, cât și pe cei 7,5 milioane de locuitori -, pe de o parte, susținătorii divorțului cu Spania și, de cealaltă, cei care doresc menţinerea tutelei.

Sondajele de opinie vorbesc despre două jumătăți fluctuante, uneori înclinându-se în favoarea unei majorități secesioniste, alteori unei dominații pro-Spania. Partidele separatiste așteaptă distribuirea voturilor pentru a decide procedura de urmat. Deci, a avertizat Junts, al cărui mentor Carles Puigdemont se află în Belgia din 2017 pentru a fugi de justiția spaniolă, dacă voturile pro-secesiune depășesc 50%, va fi “o undă verde din partea societății catalane pentru a se lansa într-o nouă declarație unilaterală de independență”, ca în octombrie 2017 – o încercare rămasă literă moartă.

În ceea ce privește cealaltă formațiune separatistă, Esquerra Republicana (ERC), mai moderată, aceasta pledează pentru un dialog cu puterea centrală, dar lasă întredeschisă opțiunea “neascultării civile”, dacă Madridul nu va continua negocierile.

Contextul actual este foarte diferit de ultimul scrutin regional din decembrie 2017. La acea vreme, Carles Puigdemont tocmai se refugiase în Belgia, iar puterea centrală exercita supravegherea regiunii recurgând la articolul 155 din Constituție, lucru nemaivăzut de la sfârşitul franchismului.

„Astăzi, analizează Enric Juliana de la cotidianul ‘La Vanguardia’, prioritatea s-a schimbat în mare măsură, odată cu izbucnirea pandemiei care a afectat în mod deosebit Catalonia. Problema identității și a secesiunii au trecut în plan secund”. Efectiv, situația economică este deosebit de critică într-o regiune dinamică în care industria hotelieră, o pârghie esențială, se află în impas din cauza restricțiilor severe de sănătate. În plus, tabăra separatistă arată o anumită oboseală. “Majoritatea liderilor sunt în închisoare [pentru ‘sedițiune’ și ‘delapidare’, cu sentințe de până la treisprezece ani de închisoare], și nu există orizont de speranță pe termen scurt şi mediu. Acest lucru demobilizează o mulțime de activiști”, subliniază cronicara Anabel Díez.

NapocaNews