Arbitrul Sebastian Colțescu a intrat în atenția publicului larg pe 8 decembrie, la meciul de Champions League dintre PSG – Istanbul Bașakșehir, atunci când a fost acuzat de rasism. Acest caz a fost hârtia de turnesol a societății românești. Orbiți de propagandă și ideologie, jurnaliști autohtoni și politiceni mediocrii au început fără niciun fel de rațiune să-l acuze pe arbitrul român de rasism, fiind pe aceeași undă de idei cu dictatorul Erdogan, care oferea atunci lecții de democrație și multiculturalism Europei. Mai grav, fără să gândească logic, fostul ministru al Sportului, Stroe l-a acuzat indirect de rasism pe arbitrul român și și-a cerut scuze public în ”numele sportului românesc”, deși nu avea de ce, pentru că adevărul era în altă parte, nu în cârdășie cu ciracii lui Erdogan. Din păcate, oficialii români au avut o atitudine slugarnică în fața oficialităților străine, în loc să-și facă treaba în apărarea și protejarea cetățenilor români care le plătesc salariile. Seful CNCD a făcut acuze nefondate la adresa lui Colțescu fără să se confirme de către UEFA. Singurul care a avut tăria adevărului spus direct a fost acad. I.A. Pop, președintele Academiei Române, care i-a luat atunci apărarea arbitrului român: ”În românește cuvântul „negru” exprimă în primul rând o culoare și abia apoi o rasă. Când se enumeră rasele, se spune încă la noi „rasa galbenă”, „rasa albă”, „rasa neagră”. Cuvinte precum „caucazian” pentru „om alb” sau „african american” pentru „om de culoare neagră” nu s-au încetățenit deocamdată în românește. „Caucazian” necesită noi locuitor al regiunii Caucazului sau o realitate legată de Munții Caucaz. „African american” înseamnă american de origine africană, dar, după cum se știe, nu toți africanii (inclusiv cei care trăiesc în Statele Unite) au culoarea pielii neagră. Cu toate acestea, unii adepți ai „corectitudinii politice” consideră că ar trebui să ne modificăm și noi limbajul și să nu mai folosim noțiuni ca „rasă” sau „negru”, socotite ofensatoare, jignitoare. Se va întâmpla, probabil, în timp, acest lucru și se vor folosi alți termeni, fiindcă sunt limbile, ca și oamenii, se schimbă. Deocamdată, în românește sunt socotite degradante și rușinoase noțiuni ca „negrotei”, „cioroi”, „cioară” etc.” Doar reprezentanții AUR au luat apărarea arbitrului român Sebastian Colțescu, considerând acuzele la adresa acestuia simplă propagandă ideologică și propagandistică a ciracilor lui Erdogan și a celor care ideologic nu mai fac diferența dintre culori.

Dar iată că forul european UEFA a făcut dreptate arbitrului român Colțescu, dovedind că Europa nu este SUA, infestată de ideologie, propagandă și cenzură de limbaj, că pe bătrânul continent bunul-simț, dreptatea șia devărul încă sunt valori ale democrației. Anarhismul agresiv din SUA a întunecat mințile politicenilor și universităților în numele unuei corectitudini politice de tip neo-comunist, care iată că în Europa nu are încă trecere. Unii oficiali trăiesc în plină și permanentă ”revoluție culturală” chineză, într-o sinergie nedefinită a culorilor. UEFA, prin Comisia de Etică şi Disciplină, a constatat că expresiile folosite de arbitrul român Sebastian Colțescu, la meciul din Champions League dintre PSG şi Istanbul Basaksehir, nu sunt cu tentă rasistă. În consecinţă, după ce au fost investigate acuzațiile de rasism, nu vor fi luate măsuri disciplinare în cazul său. Concluziile din raportul inspectorului de disciplină şi etică al UEFA: Din probele video şi audio disponibile, s-a stabilit că domnii Colţescu şi Şovre au folosit expresiile în limba română „negrul ăla” şi „ăla negru”, care în engleză sunt traduse „the black one”, pentru a-l identifica pe antrenorul secund al lui Basaksehir, domnul Webo. Conform raportului lingvistic, expresiile româneşti „negrul ăla” şi „ăla negru” nu au conotaţii peiorative sau negative. Cele mai relevante dicţionare englezeşti stabilesc explicit că termenul „negru” folosit ca adjectiv, aşa cum rezultă din expresiile româneşti menţionate mai sus, nu este ofensator. Mai mult, cuvântul „negru” este utilizat la scară largă de organizaţiile anti-rasiste şi de milioanele de adepţi ai acestora tocmai pentru a combate rasismul. Astfel, expresiile „negrul ăla” şi „ăla negru”, deşi ar putea fi considerate drept controversate în contextul în care erau spuse şi din cauza foneticii similare dintre cuvântul „negru” din română şi termenul peiorativ englezesc „negro”, nu pot fi percepute ca discriminatorii sau rasiste. În consecinţă, nu constituie conduită sancţionabilă. În fine, remarca domnului Buruk nu poate fi considerată discriminatorie, deoarece este o opinie sau o sugestie către arbitrul de rezervă, pentru ca termenii folosiţi de acesta ar putea fi evitaţi în contexte precum competiţiile UEFA. În consecinţă, nu se vor lua măsuri disciplinare împotriva domnului Buruk. În baza celor de mai sus, inspectorul de etică şi disciplină desemnat consideră că investigaţia asupra unui posibil comportament rasist sau discriminatoriu al domnilor Colţescu, Şovre şi Buruk s-a terminat, fără a fi nevoie de luarea unor măsuri disciplinare pentru încălcarea articolelor din legile UEFA”. De fapt Sebastian Colțescu a fost supus unei tirade rasiste din partea turcilor, care l-au făcut ”țigan”. UEFA a dovedit că dreptatea, libertatea și democrația nu au murit în Europa. Cazul Colțescu este hârtia de turnesol a politicienilor și jurnaliștilor români, care acționează în parametrii ideologici și propagandistici ai totalitarismului, acuzând pe Colțescu a priori de un presupus rasism, în realitate oficialii turci au încercat să dea o tentă politică unui meci care îl pierdeau. Aștept scuzele publice ale fostului ministru Stroe, dar și a altor politicieni sau jurnaliști, care s-au grăbit să-l acuze nedrept pe arbitrul Colțescu, dintr-un motiv de slugărnicie față de manipulatorii unei mode sau interese ideologico-politice.

Ionuț Țene