Departe bat acuma tristeţile talăngi ale amiezii
Departe sunt vlăstarele pădurilor aurifere
Departe de aproape cad frunze în dangăte de clopot
Şi buza verde a dragostei de toamnă răsărire
Un ghiocel călcat prea repede de zgomotul tăcerii
Priveşte trecerea odihnei pe banca timpului în picioare

Ionuţ Ţene