Reîntoarcerea refuzului zilei limpezite
de norii ce toarnă poeme peste oraş
Versurile se scriu singure pe pielea ta
de ciocolată, migdale şi vanilie

Acestea vorbesc melancolic poetului dur
Fără să vrei să știu
devenirea ta este prizoniera metaforei
Bărbatul care vorbește tăcerea

Liniștea dorinţei merge de mână senină
cu singurătatea iubirii de sine
prelingându-se strop cu strop
în bălţile de cuvinte uscate şi cerate
în soarele amintirii de uitare

Ionuţ Ţene