Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet, din Ungaria, a notat că aurul de la Roșia Montană nu ar trebui să fie exploatat niciodată. În articolul intitulat „Roșia Montană: Ale cui sunt rezervele de aur?”, ziarul lansează întrebarea a cui este, în realitate, localitatea din Munții Apuseni. Autorul mai spune că speră că „cele 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint vor rămâne în pământul natal”, conform evz.ro.

Un controversat articol de opinie a fost publicat, duminică, 25 iulie, în ziarul maghiar Magyar Nemzet, cunoscut pentru pozițiile sale pro Viktor Orban. În editorial se pune întrebarea ”De când aparţine Roşia Montană de România?”. Publicația de la Budapesta a notat că rezerva de aur a Ungariei este, în prezent, de 94,5 tone.

Redăm, în continuare, textul integral publicat în ziarul maghiar.

„Conform standardelor maghiare din prezent, în zilele noastre nu este simplu să se înțeleagă ce înseamnă ca un stat să dispună de mine de aur proprii. Cu toate acestea, Transilvania și munții înalți erau, de asemenea, bogate în metale prețioase. ​​Pe timp de pace, numai în zona din jurul vechii Roșia Montană, existau 300 de companii miniere și 800 de mori de prelucrare a minereului.

În urmă cu peste 110 de ani, zona Munţilor Apuseni, care ascundeau rezerve foarte mari de metale prețioase, răsuna de zgomotul acestor mori. În Roşia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noţiunea de minerit prin cianuri sau prin distrugerea naturii din jur, respectiv a culturii. Umbra acestei distrugeri se vede tot mai des de la an de an în acest oraş minier cu un mare trecut istoric, care a fost stăpânit de agatârși, popor de origine scitică, în urmă cu peste 2500 de ani, înaintea lui Hristos,, potrivit celebrului geolog Ferenc Wanek.

Trebuie să menţionăm aici şi poezioara lui Octavian Goga „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrația care însoţeşte acest material și despre care se suspectează că a fost scrisă după tratatul de la Trianon. Începutul poeziei spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să ne punem întrebarea: De când aparţine Roşia Montana de România?

Rezerva de aur a Ungariei este în prezent de 94,5 tone. Prin urmare, să sperăm, cel puțin până când roata morii de aur a istoriei se va întoarce, că cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal, respectiv resursele de platină și molibden pe care le exploatează companiile străine”, se arată în publicația maghiară, potrivit Digi24.

Ce a susținut Ungaria, de-a lungul timpului, despre Roșia Montană
În anul 2006, ministrul de externe al Ungariei, de la acea vreme, Kingo Göncz a susținut că un proiect de exploatare a unei mine de aur din România va fi dăunător mediului înconjurător – atât în cazul României, cât și pentru Ungaria.

Ulterior, în 2010, vicepremierul Ungariei, de la acea vreme, Semjén Zsolt, a declarat, în cadrul unei deplasări la Alba Iulia, că Ungaria ar dori ca proiectul minier de la Roșia Montană să nu fie derulat din cauză că nu există nicio garanție în ceea ce privește protecția mediului înconjurător.

În anul 2013, guvernul lui Viktor Orban a susținut că Roșia Montană aparține patrimoniului Europei Centrale. Atunci, oficialii maghiari au subliniat că România trebuie să respecte regulile europene privind minele de aur, dar și bunurile culturale și de mediu aflate în pericol din cauza proiectului minier.

NapocaNews