Deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar în general dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc., din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii banilor europeni, subliniază sursa citată.

Singura ,,reformă” cu impact a fost liberalizarea completă a pieţei energiei (gaze şi curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.

„Liberalizarea pieţelor a fost făcută cu ochii închişi, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internaţional dar şi local, inclusiv de către Frames, privind posibila creştere a preţurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte şi mecanisme de temperare a elanului inflaţionist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei şi cât de fragil este nivelul de trai”, arată analiza.

Creşterea preţurilor la energie a generat un adevărat şoc în economie, iar impactul inflaţionist va fi simţit şi mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât şi populaţia, cel mai puternic din al doilea trimestru.

„Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităţilor, în T2 2022, ne aşteptăm la un val inflaţionist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanţurile de producţie şi distribuţie, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecţie (plafonări/compensări etc.) până ce preţurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiţii, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureşul scumpirilor din energie”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei, chiar şi în aceste condiţii, inflaţia reală generată de creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populaţiei vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimţite în celelalte bunuri şi servicii.

„Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri şi servicii în 2022. Anticipata creştere a cursului euro peste nivelul de 5 lei şi posibila scumpire a carburanţilor vor pune, din păcate, gaz pe focul inflaţiei. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022”, arată analiza.

Dincolo de creşterea inflaţiei, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiştilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autorităţile să impună noi restricţii, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar şi apetitul pentru investiţii.

Incertitudinea legată de evoluţia pandemiei şi efectele impredictibile ale inflaţiei vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiţii urmând să fie amânate.

Temerile privind scăderea semnificativă a consumului, mai ales în primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri să privească cu ezitare relaţiile de business, neîncrederea fiind, din păcate, cuvântul la ordinea zilei în economie.

„Neîncrederea se simte în modul în care se derulează mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrâns tot mai mult, plăţile se fac tot mai greu. Oamenii îşi privesc cu tot mai multă reticenţă furnizorii, partenerii, de teamă că aceştia ar putea intra în blocaj, le-ar putea crea probleme. Aşa s-a ajuns ca livrările de bunuri şi servicii să se facă doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar să se acutizeze”, afirmă analiştii.

Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitările privind implementarea certificatului verde vin să accentueze acest fenomen al neîncrederii în economie.

„Vestea bună, în toată această situaţie instabilă, este că mare parte dintre firmele româneşti au învăţat lecţia pandemiei, şi-au restructurat afacerile şi întâmpină 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică”, a mai arătat Adrian Negrescu.