Cluj-Napoca este peste București și Timișoara la prețul pe metru pătrat în ceea ce privește apartamentele scoase la vânzare. Cumpărătorii sunt nevoiți să se reorienteze spre periferie și zona rurală.

Prețul per metru pătrat a ajus la 1.960 de euro în Cluj-Napoca, în decembrie, cu o creștere de 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu alte orașe precum București (1.630 de euro/mp, cu 13,2% mai mult faţă de decembrie 2020) și Brașov (1.380 euro/mp, cu o creștere de 15%). În Timișoara, prețurile au crescut mai puțin. 1.320 de euro/mp este prețul apartamentelor în orașul de pe Bega, o creștere de sub 5% față de 2020.

„Pe sfârşit de an, vorbim de o uşoară stagnare în dinamica tranzacţională, ca urmare a perioadei apropiate de Sărbători, însă, începând cu luna ianuarie 2022, trendul va fi din nou unul crescător şi, potrivit analizelor noastre, preţurile pe metru pătrat vor atinge maxime istorice, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO al companiei imobiliare Blitz.

„Cauzele creşterii preţurilor sunt inflaţia şi banii din piaţă uşor de accesat. În plus, criza materiei prime a generat scumpirea materialelor de construcţie, ceea ce a dus, în cele din urmă, la creşterea costurilor dezvoltatorilor imobiliari”, a explicat Priscorniță.

În marile oraşe din România se acordă foarte greu autorizaţiile de construcţie şi acest lucru va influenţa dinamica cererii şi a ofertei imobiliare din viitor.

„Sunt mii de dosare depuse la primării, dar neautorizate, pe fondul birocraţiei autorităţilor şi al procesului îngreunat de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale. Consecinţa este creşterea preţului per metru pătrat la vânzare”, a mai spus Cătălin Priscorniţă.

Nu doar autorizaţiile de construcţie încetinesc avântul pieţei, ci şi alţi factori economici. Marea provocare a anului 2021 din imobiliare a fost lipsa forţei de muncă. Se estimează că, în acest moment, deficitul este de peste 500.000 de muncitori în domeniu.

Odată cu pandemia, cumpărătorii şi-au schimbat preferinţele şi au migrat către suprafeţe locative mai mari. Oamenii au început să gândească distanţele în minute şi nu în kilometri şi, din nevoia de spaţiu, s-au orientat către case cu grădină, terasă sau curte, situate la periferia oraşelor.

NapocaNews