lui Călin NemeșTrageți, am o singură inimă!
Oul era pasăre în acea amiază
Fierbinte de rece
Gloanțele erau de argint
Și o sete năprasnică de libertate
Ardea cerul rănile unui foc de dragoste
Ce pârjolea tot ce va fi
Tinerii urcau pe scările fără trepte
Să ia din nori bucuria de-a fi una
Cu îngerii
Trageți, am o singură inimă!
Striga deodată cu aerul zilei poetul
Și trosneau moarte cuvintele
Piepturile lor se transformau
Păsări măiastre
Din Coloana Infinită cu romburi
Dintr-o singură respirație
Ionuț Țene
