Pe data de 10 ianuarie 2023, la Cluj-Napoca, în cadrul unei dezbateri profesionale, experții maghiari au spus că se îndoiesc de rezultatele recensământului din 2022 din România, iar acest lucru complică investigațiile asupra maghiarilor din Transilvania.
La dezbaterea organizată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale au participat sociologii István Horváth, Tamás Kiss şi Valér Veres, care au evaluat din punct de vedere profesional-analitic rezultatele preliminare referendumului din 2022, publicate la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut. Masa rotundă a fost moderată de preşedintele institutului, Csaba Zoltán Novák, pe marginea a patru teme: metodologie, procese demografice, identitate și politici publice.
Deși România s-a aliniat din punct de vedere metodologic cu celelalte state membre ale UE, s-au identificat mai multe greșeli.
În primul rând, este dificil de determinat diferența dintre populația reală și cea legală a României, pe motiv că în statistici ar fi putut fi inclus un număr mare de persoane care locuiesc în străinătate. Poate fi luat în evidență oricine deține carte de identitate românească sau este trecut în baza de date.
O altă problemă o reprezintă faptul că 2,5 milioane de locuitori au fost înregistrați fără naționalitate, limbă maternă și apartenență religioasă, ceea ce, potrivit sociologilor, îngrenuează cercetările ulterioare privind populaţia maghiară din România.
Sociologul Tamás Kiss este de părere că acest aspect poate duce la neînțelegeri în viitor, deoarece ar putea fi interpretat ca fiind „indiferență națională”, ceea ce nu caracterizează România, transmite Hirado.hu.
NapocaNews
