Anul, la data de 9 martie este marcată Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989, în aceeași zi cu pomenirea în calendarul ortodox a celor 40 de Mucenici din Sevastia. Această zi este dedicată celor care au luptat, cei mai mulți până la moarte, îndurând cumplite suferințe în închisorile comuniste de exterminare, împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi agresiv anticreștin.
Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989” a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă şi şase abţineri. Anterior, la 9 februarie 2011, senatorii au adoptat, în plen, propunerea legislativă, aparţinând senatorului liberal Puiu Haşotti, privind declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989”. Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cu 86 voturi „pentru” şi două abţineri.
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, la 2 decembrie 2011, Legea pentru declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Legea nr. 247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989” a fost publicată în Monitorul Oficial nr.864/2011 din 8 decembrie 2011, conform www.cdep.ro.
În Articolul 1 din Legea pentru declararea zilei de 9 martie „Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989” se menţionează: „Se declară ziua de 9 martie <>, care în calendarul creştin-ortodox este <>”. În Articolul 2 al legii se menţionează că parlamentul, preşedintele României, guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei prevăzute la Art. 1 şi, totodată, că fondurile necesare alocate pentru comemorarea diverselor evenimente ale deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989 pot fi asigurate şi din bugetele locale sau din bugetul autorităţilor şi instituţiilor publice, potrivit www.cameradeputatilor.ro.
În 2017, într-un comunicat al Patriarhiei Române, transmis, la 7 martie, cu prilejul zilei de 9 martie – Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989, se menţiona: „Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept An comemorativ al Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, iar Parlamentul României a adoptat Legea nr. 247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944-1989, publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 864 din 8 decembrie 2011, precizând că data de pomenire a celor care au decedat ca luptători împotriva comunismului să fie 9 martie a fiecărui an, ziua pomenirii celor 40 de mucenici, Patriarhia Română a transmis Centrelor eparhiale îndemnul de a săvârşi în această zi slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român”.
În perioada 1944 – 1989, în România au existat, conform calculelor Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), aproximativ 2.000.000 de români care au trecut prin ceea ce s-a numit gulagul românesc, atât încarcerați cât și deportați. Mai multe detalii despre numărul deținuților puteți citi aici.
Unii dintre acești deținuți au fost considerați de către Nicolae Steinhardt, ulterior Monahul Nicolae de la Rohia, adevărați „sfinți ai închisorilor”, pentru comportamentul lor ireproșabil și trăirea lor duhovnicească extraordinară.
După 1989, s-a dezvoltat o evlavia populară pentru aceste persoane, între care amintim pe Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu, părintele Ilie Lăcătușu, părintele Gheorghe Calciu, Părintele Gherasim Iscu, Dumitru Bordeianu, Costache Oprișan, Traian Trifan, Radu Gyr, Virgil Maxim, Gheorghe Jimboiu și mulți alții.
NapocaNews
