Actorul și scriitorul clujean Dorel Vișan își exprimă dezamăgirile și nemulțumirile sale în dialogul purtat cu omul de știință clujean dr. Adrian A. Toader-Williams despre mutilarea drapelului României, imnul actual ”Deșteaptă-te, române!”, în contextul în care în 29 iulie se sărbătorește Ziua Imnului, dar și despre activitatea delăsătoare a instituțiilor statului privind aceste teme.
Cei doi au expus primele linii ale unui “Proiect de Țară – Recâștigarea demnității și identității naționale a românilor și a României” și susțin schimbarea actualului imn.
Dorel Vișan a susținut că problema drapelului și a imnului trebuia discutată și rezolvată demult.
Citește și VIDEO. Dorel Vișan: E un blestem al lui Dumnezeu, ne obligă să cântăm în fiecare zi ”Deșteaptă-te, române”. Nu cântăm din suflet
”Nici Ministerul Culturii nu se interesează, steagul a rămas găurit de la Revoluție, l-am găurit după sistemul maghiar, dar apoi ei l-au cusut. În gaura aceea erau sonde, câmpuri, spitale, școli, ape, le-am aruncat și la propriu și la figurat, nu mai avem nimic acum.
În ceea ce privește imnul, am spus că suntem singura națiune din lume care, în imnul nostru, ne preamărim cuceritorii. Orice națiune din lume abia așteaptă să scape de ei. (…) Avem un imn în care cântăm <<Deșteaptă-te, române>> și nu ne putem deștepta. Suntem blestemați de Dumnezeu să ascultăm imnul în fiecare zi, dar avem texte mai frumoase”, a spus actorul.
Acesta a mai afirmat că un imn mai bun ar fi ”Trei culori” sau ”Hora Unirii”.
”Să se facă un concurs pentru imn și ca text și ca melodie, sunt de acord și aș vrea să se facă. Ar trebui făcută o acțiune de schimbare a imnului și o discuție cu compozitori, să scrie texte, să vedem care este rostul acestei țări și dacă mai are un viitor. Părerea mea este că nu prea are”, a menționat Dorel Vișan.
În ceea ce privește proiectul de țară privind recâștigarea identității naționale, actorul susține că trebuie refăcut elementul care vizează sentimentul patriotic și național, iar de aici lucrurile pot să pornească.
”Revenind la rânduielile bătrânilor noștri, dacă nu revenim la acele rânduieli vom dispărea și deja suntem pe cale de dispariție. Toți spală cu noi pe jos. În România am ajuns la un sistem de a vorbi în vânt. Trebuie revenit la limbă, limba este cea care unește un neam. (…) Țara asta și-a pierdut libertatea. Tot trebuie schimbat, trebuie o revoluție. Trebuie o dictatură inteligentă, să vină unul și să spună că suntem români. Dacă nu înțelegem, să ne dea după cap, până zici da, sunt român”, a subliniat Vișan.
Potrivit acestuia, chiar poetul Mihai Eminescu s-a referit critic, într-o poezie, la cântecul ”Deșteaptă-te, române”.
”Românilor le transmit <<Treziți-vă>>, dar nu ne trezim. M-am adaptat la această descompunere a neamului românesc. Am distrus cultul muncii”, a conchis Dorel Vișan.
Academia Română, chemată să revină asupra avizului pozitiv dat decretării cântecului „Deșteaptă-te, române!” ca imn începând cu 1990
De ani de zile, dar mai accentuat începând cu luna iunie 2023, cei doi au dezbătut problema identității naționale, viitorul României și aduc acuzații grave la adresa Academiei Române și a incompetenței clasei politice de după 1989.
Aceștia au lansat pe paginile de socializare un apel video, iar în urma apelului s-a obținut reacția covârșitoare a cititorilor care, peste 99%, și-au exprimat aprobarea și dorința ca actualul imn național să fie schimbat.
Textul apelului din 26 iunie 2023 – https://youtu.be/KBAk-qIO0t4, împreună cu unele dintre cele mai relevante comentarii din partea cititorilor.
“Chemăm Academia Română să revină asupra avizului pozitiv dat decretării cântecului „Deșteaptă-te, române!”, ca imn începând cu 1990.
Chemăm instituțiile statului și oamenii de bună credință a apela la bunul simț, la spiritul național, la protejarea valorilor naționale spre a aduce cinste eroilor căzuți pentru apărarea patriei și a demnității naționale.
Actualul imn este singurul imn din lume care invocă segregarea (Deșteaptă-TE, TU să te deștepți, nu noi să ne deșteptăm) și insultă populația ca fiind inaptă, preamărind cuceritorii neamului și apelănd la discriminare etnică și religioasă. Nu suntem în perioada anilor 1848. Mai sunt țări a căror imnuri transmit mesaje rău-făcătoare. Unele țări și-au actualizat imnurile ca simbol național, altele încă nu.
Noi suntem România, și România are nevoie de fiecare dintre noi pentru a dăinui ca nație, ca identitate națională.
Distribuiți și urmăriți, like această pagină. Mulțumim celor care simt că sunt români”.
Comentarii la apel
Didina O.: Bravo! F. bine punctat!, Marieta N.: Subscriu, Ilie I.: PENTRU!, Romita A.: Mult adevar si intelepciune, sa fie și reusita, succesul, felicitari pentru initiativa, Eufrosina N.: Propun imnul trei culori cunosc pe lume, Alexandru T. T.: Atunci, hai sa dam mana cu mana ce-i cu inima romana sa ne unim sa fim mai buni, Valentina N. C.: Trebuia mai de mult, dar nu e târziu nici acum, bravo, un lucru bine gândit!, Aurel D.: Dacă asta este părerea unui mare om ce mai adevăr mai vreți, Dorina E.: Am avut un imn….trei culori….care ”cânta” simbolurile tricolorului, am avut o stemă frumoasă care aduna într-un mănunchi de spice bogățiile țării (e adevărat că s-au cam golit). De ce trebuie să inventăm altceva ? Aduceți înapoi ceea ce am avut bun, Elena N.: Ne-am deșteptat odată la lovitura de stat si ce să vezi am luat plasă, acum nu o să mai fie niciodată că i în 1989, acum românilor nu le mai pasă, Daniel V.: Trebuie REVĂZUTĂ și STEMA ROMÂNIEI . În Transilvania NOI ROMÂNII NU SÎNTEM PREZENȚI . Sint Sașii ( siebenburgen) și Huni – Maghiari (acvila însoțită de soare și lună ) . ROMÂNII TRANSILVĂNENI NU SINT IN VECHEA STEMĂ proiectată de József Șebestyén, Daniel P.: Unde e spiritualitatea, biserica ortodoxă dreaptă și mântuitoare? Spiritul acestui neam a dispărut, totul o ipocrizie, biserică, politică, societate!.
Filofteia S.: De fiecare dată il urmaresc cu placere pe Maestrul Dorel Visan sant mereu la obiect si curaj toate interventiile! Sanatate multa si poate ne face o recomandare pt alegerile din 2024, unde mai gasim un Bratianu care sa gaseasca un conducator? Nu auzim decat de Soros care face si desface soarta omenirii iar pe noi cred ca ne vrea facuti praf,
Elena R. D.: Nu avem nevoie de un imn scris acum. Tinerii pașoptiști , într-un moment istoric decisiv în evoluția poporului nostru, au cântat un imn de glorie ,compus de Ciprian Porumbescu, sub titlul ” Pe-al nostru steag e scris unire!”.
Acesta s-ar potrivi și etapei istorice pe care o traversăm. Dacă noi românii nu ne unim, „în cuget și-n simțiri”, ca să ne apărăm țară, pământul, poporul, tradițiile, cultura, bogățiile, etc., vom dispărea că stat. Imnul actual e o umilință fără margini, cu care ne prezentam în lumea întreagă. E o jelanie continuă și nu un imn de glorie, care să ne facă mândrii. „
Pe-al nostru steag” e un marș , care îndeamnă la unitate, înfrățire, luptă pentru apărarea țării, George D.: Cred că Tricolorul compus de Ciprian Porumbescu (versurile originale,nu cele din perioada comunista),ar fi soluția ideala!E o părere personala!Actualul imn,rămâne o poezie patriotică care pentru momentul l848 a renăscut sentimentul național,patriotic la români.
Implicarea Academiei Române
Maestrul Dorel Vișan și dr. Adrian A. Toader-Williams și-au exprimat speranța că vor sensibiliza factorii de decizie politică, mai cu seamă în vederea alegerilor ce urmează anul viitor și vor îndemna membrii Academiei Române să se implice mai mult, activ, în păstrarea tradițiilor și transmiterea culturii românești viitoarelor generații, în apărarea demnității și identității naționale.
În cadrul discuției, s-a abordat tema imnului național actual “Deșteaptă-te, române!” și s-a analizat decăderea spiritului național și patriotic al românilor, lipsa educației și demnității naționale, decăderea culturii, a esteticului, iresponsabilitatea cu care România este condusă, înstrăinarea avuțiilor țării, distrugerea identițății naționale, și, nu în ultimul rând, integritatea morală compromisă și activitatea delăsătoare a Academiei Române.
Campanie pentru schimbarea imnului României
Cercetătorul Adrian A. Toader-Williams, Mare Maestru a Ordinului Masonic Umaniterra, un Ordin Inițiatic Cavaleresc, a dus, începând cu anul 2015, o campanie susținută spre a conștientiza poporul român de faptul că actualul imn național, „Deșteaptă-te, române!”, prin textul său insultă propria națiune, fiind singurul imn din lume care face acest lucru.
În plus, imnul României nu respectă Directivele Comisiei Europene. Acesta a explicat faptul că mutilarea drapelului prin decuparea stemei, gest planificat încă din luna august al anului 1989 de către generalul de securitate Iulian Vlad, deci mult înainte de lovitura de stat din Decembrie 1989, a pregătit populația la nivelul subliminal precum că avuțiile reprezentate de stema de pe drapel pot fi înstrăinate, lucru care s-a și întâmplat imediat după Decembrie 1989.
“Populația nu vede, nu aude, pentru că e inaptă și de aceea necesită să i se cânte deșteaptă-te, un mesaj transmis poporului de mai bine de 30 de ani în mod subliminal, dar destul de direct”, afirmă cercetătorul clujean.
Acesta susține că se cântă “Deșteaptă-te, române!” pentru reafirmarea faptului că românul încă nu s-a deșteptat, ceea ce consolidează această credință.
”În 1848 situația a fost cu totul alta, iar acest cântec a avut menirea de a trezi simțul național, unirea. Acum, efectul e cu totul opus, anume subminarea demnității și Identității Naționale, și poate reprezenta chiar o problemă de siguranță națională.
Atât drapelul mutilat împreună cu imnul de stat care în esență batjocorește propria națiune, reprezintă o continuare a efectelor de lungă durată a loviturii de stat din decembrie 1989, lucru demonstrat dar etichetată a fi revoluție”, a explicat Adrian Toader-Williams. Cercetătorul clujean a compus și realizat două cântece patriotice ca propuneri de imn, „Un Suflet de Român” și „Demnitate, Suflet de Român!”, plus o adaptare a actualului imn, asta în ideea de a nu veni ”cu mâna goală”.
Considerând că România are mulți compozitori și scriitori, Toader-Williams a solicitat autorităților de la București organizarea de concursuri pentru alegerea unui imn, exact așa cum a făcut și Elveția, dar acestea nu au făcut nimic în această direcție.
„Imnurile se schimbă, nu putem rămâne ancorați în trecut. Cu atât mai mult dacă acestea sunt dăunătoare poporului pe termen lung prin mesajele transmise și tonalitățile minore”, mai spune Adrian Toader-Williams. Aceasta este valabilă și pentru organizațiile care au imnul lor. La alegerea unui imn pentru Ordinul Umaniterra, care este intonat la începutul ceremoniilor sacre ale Ordinului, s-a dat foarte mare atenție pentru a asigura că tonalitatea și ritmul acestuia sunt adecvate activităților ceremoniale, menționează Marele Maestru, fondatorul Ordinului Umaniterra.
Radu Ștefan
Sursa: Cluj24.ro
