GÂNDUL a realizat o analiză privind evoluția din cele aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. Datoria publică a României a avut un trend predominant ascendent în ultimii ani, ajungând la un nivel-record în prezent. Analiza Gândul este realizată pe baza cifrelor oficiale din perioada postaderare a României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007 – 31 mai 2023, dar și din prima jumătate a anilor ‘90.
Ponderea datoriei publice era unitară în 1995, potrivit datelor istorie ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP) calculate conform metodologiei UE, respectiv 6,6% din PIB. A urmat un salt la 10% în 1996, apoi o creștere uriașă, la 20%, în 1999.
Primul an când datoria publică a depășit pragul de 30% a fost în 2011, când ajunsese la 34%, apoi, în 2014, s-a apropiat de pragul de 40%, respectiv 39,2%. Acest prag a fost depășit în iunie 2020, când ponderea a ajuns la 41,1%, nivelul-record anterior lunii septembrie 2020.
Vezi lista Guvernelor care au îndatorat România, fapt ce a dus la Ordonanța falimentului a lui Ciolacu
Datoria publică a României a avut un trend predominant ascendent în ultimii ani, ajungând la un nivel-record în prezent. Analiza Gândul este realizată pe baza cifrelor oficiale din perioada postaderare a României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007 – 31 mai 2023, dar și din prima jumătate a anilor ‘90.
România a depășit în luna mai pragul de 700 de miliarde de lei (peste 140 de miliarde de euro) – 50,1% din PIB – datorie publică, un record absolut al celor 33 de ani de la Revoluție.
Peste 50% din datoriile statului reprezintă acum datorii externe (mai bine de 70 de miliarde de euro), mai mult cu peste 23% față de luna decembrie 2022.
Cu alte cuvinte, statul are acum nevoie de încă 50% din tot ce adună în buget pentru a acoperi tot ce consumă, titrează Gândul.ro.
Pe parcursul ultimilor 16 ani și jumătate de la aderarea la UE, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta (PNL – PDL / Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) și restul de stânga (PSD / Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă).
În 2023, față de 2007, datoria publică a crescut nominal de aproape 8 ori și procentual de la 19,8% la 50,1% din PIB.
Executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au guvernat în perioada postaderare la UE, cumulat, timp de 81 de luni (6 ani și 9 luni) și au acumulat o datorie de 493,3 miliarde de lei.
Prim-miniștrii social-democrați (Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă) au fost, în perioada postaderare, la conducerea Guvernului, cumulat, 77 de luni (6 ani și 5 luni) și au acumulat o datorie de 135,7 miliarde de lei.
Asta înseamnă că, într-o perioada relativ echivalentă, guvernările cu premieri PNL – PDL au împrumutat de aproape 4 ori mai mult decât au făcut-o guvernele cu prim-miniștri PSD.
Pe parcursul ultimilor 16 ani și jumătate, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta. În acești ani, România a trecut prin cel puțin două crize economice majore, respectiv cea din 2008 – 2010 (în timpul celor două Guverne Boc) și criza declanșată de pandemia de COVID-19, din 2020 (în Guvernele Orban, Cîțu și Ciucă), cu efecte majore în anii care au urmat, precum criza din domeniul energiei.
De precizat că, în anii de creștere economică, atunci când PIB-ul a crescut, ponderea datoriei, chiar dacă nominal a crescut, a fost mai redusă procentual, conform datelor oficiale al MFP analizate de Gândul.
1995 – 503,2 milioane de lei / 6,6% din PIB (Guvernul Văcăroiu, PDSR)
2000 – 18.185,6 milioane de lei / 22,5% (Guvernul Isărescu, independent)
2005 – 45.625,7 milioane de lei / 15,9% (Guvernul Tăriceanu, PNL)
2010 – 156.538,3 milioane de lei / 29,6% (Guvernul Boc, PDL)
2015 – 269.151,3 milioane de lei / 37,8% (Guvernul Ponta, PSD)
2017 – 301.158,5 milioane de lei / 35,1% (Guvernul Grindeanu / Guvernul Tudose, PSD)
2018 – 330.587 milioane de lei / 34,7% (Guvernul Dăncilă, PSD)
2019 – 373.624,6 milioane de lei / 35,3% (Guvernul Dăncilă, PSD / Guvernul Orban, PNL, ultimele două luni)
2020 – 499.868,5 milioane de lei / 46,9% (Guvernul Orban, PNL, primul an de criză din pandemia COVID-19)
2021 – 577.521,6 milioane de lei / 48,6% (Guvernul Cîțu / Guvernul Ciucă, PNL)
2022 – 666.608,5 milioane de lei / 47,3% (Guvernul Ciucă, PNL)
mai 2023 – 731.283,1 milioane de lei / 50,1% (Guvernul Ciucă, PNL)
Și datoria publică externă a ajuns la un record istoric, după cum arată datele oficiale. Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă a administrației publice se ridică, la data de 30 iunie, la 71,022 miliarde de euro, în creștere cu 13,386 miliarde de euro față de nivelul de la sfârșitul anului trecut (57,636 miliare de euro). Procentual, este o creștere cu 23,2% față de 31 decembrie 2022.
Ponderea datoriei publice externe în PIB a crescut constant în ultimii ani, conform celor mai noi date ale MFP.
2015 – 133.069,6 milioane de lei / 18,7% din PIB (Guvernul Ponta, PSD)
2016 – 137.268,1 milioane de lei / 18% (Guvernul Cioloș, tehnocrat)
2017 – 146.129,5 milioane de lei / 17% (Guvernul Grindeanu / Guvernul Tudose, PSD)
2018 – 158.001,4 milioane de lei / 16,6% (Guvernul Dăncilă, PSD)
2019 – 173.005,8 milioane de lei/ 16,3% (Guvernul Dăncilă, PSD / Guvernul Orban, PNL, ultimele două luni)
2020 – 253.993,4 milioane de lei / 23,8% (Guvernul Orban, PNL, primul an de criză din pandemia COVID-19)
2021 – 284.264,3 milioane de lei / 23,9% (Guvernul Cîțu / Guvernul Ciucă, PNL)
2022 – 330.609,4 milioane de lei / 23,5% (Guvernul Ciucă, PNL)
mai 2023 – 380.108,4 milioane de lei / 26% (Guvernul Ciucă, PNL)
Anterior, conform documentului MFP „Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2012 – 2014”, între 2007 și 2011, ponderea datoriei publice externe din PIB, conform metodologiei UE, a variat între 7,3%, în 2008, în scădere după 7,7% în 2007, dar a crescut la 11,5% din PIB în 2009, apoi la 14,9% în 2010 și la 16,3%, în 2011. Între anii 2007 și 2011, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe era cuprinsă între 14,2% și 22,6%.
NapocaNews
