Aceasta i-a spus diplomatului ucrainean că această lege trebuie regândită, reanalizată, modificată în aşa fel încât să poată asigura aceleaşi drepturi ca şi cele pe care le asigură România în ţară minorităţii ucrainene şi proporţional cu procentul comunităţii ucrainene, respectiv româneşti în Ucraina.
Deputata UDMR a afirmat că este necesar ca, aşa cum se respectă în orice ţară europeană, democratică, Ucraina să facă paşi importanţi şi concreţi în acest domeniu al respectării drepturilor minorităţilor.
„Faptul că amânăm pentru un an nu este o soluţie. Este doar o soluţie temporară pentru a găsi răstimpul necesar pentru a analiza, a sta la masa negocierilor şi de a întreba comunitatea minorităţii cum vede ea problema, ce doreşte, care este varianta acceptabilă din punctul lor de vedere. Niciodată majoritatea nu are cum să decidă şi să ştie ce este mai bine pentru minoritate. De aceea trăim în ţări democratice, pentru ca la masa negocierilor şi a parteneriatelor să discutăm ambele puncte de vedere şi să găsim o soluţie finală,” a spus deputata.
Ambasadorul ucrainean a făcut o promisiune în sensul că „este toată deschiderea pentru aceasta”, context în care, a conchis Biro, luând în considerare afirmaţia, aşa vor continua acţiunile viitoare.
Potrivit legii educaţiei amânate, minorităţile naţionale din Ucraina, începând din clasa a cincea, ar trebui să înveţe în limba ucraineană, cu doar două-trei ore în limba maternă, ceea ce, afirmă reprezentanta UDMR, este „absolut inacceptabil din punct de vedere al celor stipulate în Constituţia Ucrainei”, unde se garantează dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă, drepturi care nu pot fi limitate.
Modificările la legea minorităţilor naţionale sunt solicitate Ucrainei în demersurile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
NapocaNews