Crescătoria de șerpi a noii ciocoimi politice a făcut azi ochii mari la poftele rapace de a lua de la alții, dar nu în spiritul lui Robin Hood, ci în jaful, deturnările și devalizările de a tot pune la salteaua politică, aia pe care stau acum hienele ce au devorat bătrânii lupi politici de mai ieri… Iar al doilea „decret” al lui Ciolacu umple de-a dreptul cu balele unui sistem odios și manșetele Magistraturii… Că ăsta, nu că n-ar știi, dar nu vrea să ia ce a fost bun în cenușiul pe care pare a-l idolatriza, ci vrea doar partea despotică… Vrea doar lațurile, botnițele, iar mâine-poimâine cătușele și lanțurile, e drept digitale și suficient de comode pentru ca mieii să nu-și mai audă nici măcar propria tăcere…

Prin noua sa ordonanță abuziv-agresivă, și așa vor fi de acum toate (sub alte guverne, OUG -urile erau abuzive doar ca număr și arareori atingeri ale unor limite, dar acum însăși legea a devenit alege și cei ce ne conduc o sfâșie după propriile pofte, astăzi lațuri de căpătuire, mâine lațuri pe gâtul unei societăți ce oricum nu va mai conta, și nu doar ca voce, ci poate chiar ca număr într-o Agoră înstrăinată), acest individ a intrat violent peste o putere în stat, Justiția… Și totuși, magistrații nu au suflat în frontul în care s-au aliniat pentru a-și primi pomenile de castă de la casta marea a borfașilor… A pungașilor politici și guvernamentali, nici măcar de la lotrii ăia de după tribunale, de le mai vârau câte o șpagă, un ghiozdan un geamantan pe sub robe… Dar tac, căci își așteaptă nu doar salariile, și nu doar pensiile speciale, ci multe alte felurite foloase și venituri de care abia acum aflăm și noi că le aveau, ba atât de multe că mai construiam o țară cu ele…

Agresiv, guvernul actual a dat prin ordonanța decret al abuzului, emisă tot sub acoperirea de necesități de economisiri economice, a izbit dară cu barda politică în principiul separării puterilor și instituțiilor, dar și în inamovibilitatea magistraturii, suspendând plățile statului în restituirile pe care Justiția le-a decis. Și nu, nu este vorba de o amânare, pentru că nu ar mai fi bani în bugetele statului (altminteri, plățile, oricum întârziate cu anii, puteau fi „rostogolite” pe mai departe), ci suntem în fața unui mesaj clar!… Acela în care un OUG este făcut lamă de retezat brațul Justiției, amânând prin „lege” însăși legea… Pentru că drepturile de restituire, finalizate ca drepturi prin deciziile justiție, sunt în sine un izvor de lege…

Iar magistrații tac… CSM -ul tace… Chiar dacă mulți magistrații tac tocmai pentru a lăsa CSM ul să se exprime… Și nu pentru că o mână spală pe alta, am depășit și etapa aceasta, căci un singur braț al furtului există într-un sistem atât de corupt, ci pentru că atâta vreme cât nu le sunt atinse interesele pe persoană de magistrat, abuzurile guvernanților nu contează… Dar dacă printre cei afectați de suspendarea unor drepturi prin OUG, și care de acum va deveni ea însăși izvor de alte nelegiuiri, cel puțin ca amânări și „prorogări”, nu există magistrați (și chiar dacă există, își fac ei o „addenda” a neaplicării, ca pentru niște speciali, nu?!), casta nu face ochi mari… Sau îi face doar cât să vadă că nu a ajuns pe jăraticul fărașului…

Da, aici suntem… Și nu pentru că atât s-a putut… Ci pentru că noi atât am vrut…

Cezar Adonis Mihalache Natiunea