Starețul Mânăstirii Plăviceni, părintele Teoctist Moldovanu, a dedus că osemintele îi aparțin marelui voievod Mihai Viteazu, pornind de la câteva indicii certe.
Mănăstirea a fost ctitorită de Doamna Stanca, văduva lui Mihai Viteazul. Hramul mânăstirii este dedicat Arhanghelului Mihail, iar din scheletul dezgropat în anul 2010 lipseau capul și mâinile.
Aceste aspecte care corespund relatărilor istorice despre modul în care Mihai Viteazu a fost ucis și mutilat în anul 1601.
Inițial, mănăstirea avea denumirea de Alunișul. Numele a fost inspirat de legenda conform căreia Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazu, s-ar fi adăpostit aici, ascunzându-se într-un alun pentru a evita capturarea de către turci.
De la înființare, biserica Mănăstirii Plăviceni a fost singura din România cu hram exclusiv dedicat Sfântului Arhanghel Mihail, fără Mihail și Gavril. A marcat astfel importanța și personalitatea distinctă a lui Mihai Viteazul.
După ce trupul voievodului a fost găsit, Starețul Teoctist a solicitat efectuarea unei expertize privind osemintele descoperite la Plăviceni.
Expertiza avea la bază materialul ADN provenit de la mama lui Mihai Viteazu, Teodora Cantacuzino, înmormântată la Mănăstirea Cozia.
La Plăviceni, în inima unei păduri de pe malul Oltului, a fost descoperit trupul marelui voievod, Mihai Viteazul. S-a confirmat astfel, prin expertiza medico-legală, ceea ce călugării sperau și intuitau de mai mult timp.
Mănăstirea Plăviceni își ia numele de la un sat cu același nume, înconjurat de păduri. Cu timpul, satul s-a mutat pe malul drept al Oltului, din cauza inundărilor recurente, iar mânăstirea a fost și ea afectată.
Mănăstirea Plăviceni intră în circuitul istorico-turistic al făuritorilor unirii românilor. Pelerinaj la mormânt.
NapocaNews
