S-a întamplat de-a lungul vietii, sa ma intrebe unii sau altii, mai ales in Occident – ce sunt de profesie? Si nu de putine ori, am raspuns asemenea lui nea Petrica Țutea – sunt de profesie român! Si unic de felul meu. Pentru ca fiecare om este unic si original in felul lui, asemenea Universului in care ne-am nascut.
Drama poporului român a ultimelor decenii, este ca ne-am pierdut originalitatea, identitatea si mai ales hegemonia culturala. De aici apare distrugerea, anularea si transformarea sufletelor. De aceea avem azi din ce in ce mai prezent in societate – moroiul, dezumanizatul, progresistul, ateul, USR-istul corporatist cu gleznele la vedere si rucsăcelul în spinarea garbova. Biete suflete ratacite care nu se mai inchina la Dumnezeu, ci la tehnologie si progres, a caror religie este globalismul. Ierusalimul lor este la Washington si Bruxelles, la Londra sau Berlin. Ei care si-au avortat propria mama si propriul tata, inlocuindu-i cu parinte unu si parinte doi, ei care azi accepta si incurajeaza cu o indiferenta imbecila sodomia identitatii de gen, ei care azi promoveaza si implementeaza invazia afro-musulmana – o adevarata „ciuma neagra” a secolului in care traim, ei care ne acuza de Putinism pe cei care refuzam sa urlam precum niste salbatici descreierati „slava ukraini”, ei care de dragul si de dracul euro-atlantismului, reneaga drepturile noastre istorice teritoriale, aflate azi fraudulos in posesia altora ( vezi recenta isterie diareica a epigonului din Serviciu – Hell-wig), ei care si-au tatuat mintea si creierele cu ideologii agresiv nivelatoare si mincinoase de genul cancel culture, politically correct sau green deal. Dusmani declarati ai familiei traditionale, infectati de sorosism – sunt tusea si junghiul suveranismului romanesc. Ei sunt lacheii de serviciu a sistemului, a hidrei financiar bancar-corporatiste, care stau cu „punga de aur” sub perna si le este frica sa nu si-o fure singuri.
Asa precum diavolul se teme de Dumnezeu pentru ca stie ca este condamnat la vesnicia iadului, tot asa si moroii lumii moderne au o frica. Frica de vesnicie, de vesnicia noastra. Le este frica de Blaga, de Eminescu, Cosbuc, Goga, Radu Gyr, de „Sfintii Inchisorilor”. Le este frica pentru ei ne-au adus in eternitate, in vesnicie! Noi trebuie sa conștientizam ca avem un destin, iar destinul este vesnic. Destinul si vesnicia sunt lucruri combinate pentru poporul roman, pentru a ne duce in eternitate. In ciuda tuturor vicisitudinilor, noi ca si popor nu putem pierii pentru ca asa vor unii din afara sau din interiorul tarii. Mai ales a lacheilor din interior, a celor care si-au tradat si vandut tara si conducatorii. Pe vremuri era un singur Iuda, acum sunt cu miile sau chiar mai multi.
Noi suntem aici de mii de ani. Problema cea mai grava de dupa lovitura de stat din decembrie 1989, este ca in Romania nu s-au scos doar trunchiuri de padure, ci si trunchiuri de suveranitate. Insa nu au putut sa ne ia si vesnicia. O vesnicie care pentru noi romanii, s-a nascut la sat – satul romanesc. Cu traditii, datini, obiceiuri si credinta crestina. De aceea Blaga, Cosbuc, Goga, Eminescu nu mai sunt azi in manualele scolare. Pentru ca le este frica de ei – de ce transmit ei generatiilor prezente si viitoare. Pentru ca in ei si in stramosii nostri se afla Adevarul. Iar ei nu sunt morti, sunt vii ! Ei sunt Vesnicia! Lupii vesniciei!
Regimul politic antiromânesc de azi, al mercantilitatii si al materialismului este ceva trecator. Un epigon in fata vesniciei. Azi oile sunt pe camp, dar lupii sunt in padure – la munte de codru verde, unde brazii chiar daca se mai frang uneori, nu se indoiesc insa niciodata. Si aici vreau sa fac o precizare revelatoare. Dupa cum am vazut cu totii – leul, tigrul, ursul sau alte fiare salbatice, le-am intalnit imblanzite sub cupola circului. Lupul insa niciodata ! Si noi inca mai avem lupi la noi in tara. Avem un Corvin Lupu, un Cristian Troncota, un Calin Georgescu, un Dan Puric – cu totii lupii suveranismului romanesc ! Si lor moroilor, le este frica de lupii existenti. Noi trebuie sa readucem cultura demnitătii si a onoarei nationale pierdute. Pentru a iesi din sclavagismul in care ne-am aruncat politicienii corupti si vanduti, noi trebuie sa constientizam ca totul azi se joaca pe resurse si bogatii naturale. Iar Romania slava Domnului are destule – pamant arabil, paduri, petrol, gaz, aur. Toate acestea trebuiesc nationalizate si trecute in posesia statului roman. Si peste toate avem credinta crestin ortodoxa ca si forta iubirii lui Dumnezeu!
De asemenea noi trebuie sa intelegem si sa-i facem si pe straini sa inteleaga, ca in casa noastra, ei au ce cauta cu conditia sa respecte regulile casei noastre. Noi trebuie sa fim stapani demni la noi in tara si sa nu mai facem plecaciuni slugarnice, mai ales americanilor si occidentalilor. Cu ani in urma, domn profesor Raul Volcinschi imi spunea cu privire la „străinii binevoitori” – „Oricat de prietenoasa pare vulpea, nu uita ca ea este vicleana. De aceea nu o lasa in ograda ta. Pentru ca mai devreme sau mai tarziu, cumetrei vulpi i se va face foame si va devora tot ce-i va cadea la indemana”. Datorita acestei „vulpi”, noi azi avem o tara, un stat subjugat si confiscat.
Vedeti prieteni, destinul pasarii este sa zboare, iar a omului sa fie fericit. Dar pentru asta, omul trebuie sa aiba Credinta ! Credinta il va lumina sa gaseasca solutii. Dar ca sa avem soluții, trebuie neaparat sa avem un ideal. Iar idealul nostru suprem este Romania libera si suverana! Avem nevoie de un stat liber, nu de un stat securisto – oligarhic, populat cu moroi.
Cristian Ardeleanu
