Azi a fost Duminica Ortodoxiei în Biserica Ortodoxă. Prilej ca ierarhii și preoții să ne vorbească despre importanța mărturisirii credinței, în contextul în care ortodoxia (dreapta credință) a fost atacată constant, din toate punctele de vedere, așa cum remarcă și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Așa cum le rânduiește Dumnezeu pe toate, tot în această duminică s-au împlinit 25 de la bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei (azi, Serbia). Ce s-a întâmplat atunci e că, invocând motivul că o minoritate este abuzată (hmm, unde am mai auzit asta?), NATO a luat decizia, unilateral, de a-i bombarda pe sârbi.
Au fost bombardate o mulțime de obiective civile: școli, poduri, televiziuni, trenuri cu pasageri, televiziuni, ba chiar și închisori și o ambasadă. În ceea ce privește victimele civile, cifrele diferă, dar autoritățile sârbe vorbesc de cel puțin 89 de copii uciși.
Dacă se poate și mai rău, NATO i-a bombardat pe sârbi și-n ziua de Paști. În loc de lumina de Înviere, sârbii au primit bombe. Spre cinstea ei, știu că România a încercat atunci, să-i determine pe cei de la NATO să facă o pauză în noaptea de Înviere.
Răspunsul lui Javier Solana de-atunci, din Vinerea Mare a anului 1999, nu mai are nevoie de alte comentarii: „Între ce ore merg oamenii la biserică” și „La ce oră începe slujba religioasă?”.
Cererea/rugămintea președintelui Constantinescu a fost ca măcar în noaptea de înviere și în Duminica Paștilor să se oprească bombardamentele, pentru ca NATO să facă un „gest simbolic”, pentru creștinii ortodocși din Europa de Est.
Evident, nu l-au făcut. Dar nici nu era de așteptat s-o facă: doar ne mai bombardaseră și pe noi, în ziua de Paști, în 1944. În fine, nu are rost să detaliez.
Ce vreau să spun e că această comemorare era un moment prielnic mărturisirii credinței: exact acea credință care ne-a determinat să luăm apărarea victimelor agresiunii ruse din Ucraina.
De ce, episcopii și teologii noștri care au vorbit – pe drept- pentru victimele din Ucraina nu scot un cuvânt despre victimele din Serbia ortodoxă?
Sigur că nu mă aștept la un mesaj oficial din partea Bisericii Ortodoxe Române, ca instituție. Dar să taci în fața crimei și abuzului, nu este o trădare a ortodoxiei?
În fine. Dumnezeu să aibă milă de toate victimele nevinovate ale războaielor.
Mihai Șomănescu
FOTO : Protest anti-război la București și monumentul dedicat copiilor uciși în bombardamente, la Belgrad.
