Pentru că este ilogic, nesănătos și deja crimă la adresa stabilității noastre să exportăm din ceea ce nu avem… Ba, să și importăm pentru… a exporta!… Iar asta pentru că unii dintre guvernanți și-au asumat baliverne prin fel și fel de proiecte de băgați în seamă la porțile Bruxellesului?
Sunt nouă luni de când importăm și o facem și la cele mai mari tarife din UE… Și sunt deja două mari sevraje de comportament strategico-energetic aici! Importăm masiv să dăm la alții și o facem la prețuri pe care alți europeni, mult mai bogați ca noi, nu le-ar accepta și ar rupe străzile în două cu demonstrații. Și străzile, și piețele, și clădirile oficiale! Ba chiar și oficialii… De la ei la Bruxelles și viceversa! În schimb, noi importăm și când condițiile meteo nu sunt favorabile producției verzi, dar, am făcut-o și când vântul bătea țara în lung și-n lat!… Și importam cu nesaț și când închideam grupurile termocentralelor care ne dădeau curent și mai ieftin dar mai ales îndeajuns pentru evitarea șocurilor… Importam curent și când trimiteam grupurile energetice la fier vechi… Și am importat masiv și la preț imens chiar și în ziua în care trădătorii țării luau decizia desființării liniilor de cale ferată care asigurau aprovizionarea unor termocentrale!… Importăm curent pe motiv de aliniere la prosteala verde pentru săraci a Europei și o facem de când UE se îngrijea de ea însăși, de ăia care contează pentru ea, acceptând (evident, și pentru ăia de la care importăm noi curent!) derogări, amânări de închideri, ba chiar și investiții în noi grupuri tehnologice pe sisteme clasice, poluatoare… Iar noi decopertăm și asfaltul din jurul termocentralelor…
Și da, am ajuns deja în situația în care riscul cel mai mare pentru noi nu este acela să se aleagă praful de „proiectele” aleșilor noștri (fie trădători, fie complici prin hlizeală, fie habarniști, fie neghiobi) de a deveni „Hubul energetic al Europei”, ăsta era oricum desuetă din momentul în care au semnat ei cu baba Europei pentru așa ceva, ci să depășim ca necesar energetic cuantumul de import pentru consum raportat la ceea ce mai producem și noi, pe ici, pe dincolo… Pe o pală de vânt anemic, pe o rază de soare căzută strâmb pe dâra de găinaț de pe un panou fotovoltaic…
Suntem aici din cauza guvernanților care au decis să devenim exclusiv o piață de desfacere a Europei și pentru energia electrică… Și nici măcar pentru a asigura investiții majore în retehnologizarea Patriei, ci doar pentru consumul casnic. Să nu ni se stingă lumina în case… Nu că i-ar păsa Europei, care oricum ne-ar lasă în beznă fără prea mare durere în suflet, „pe întuneric”, la propriu, că nici gaz lampant nu vom mai avea voie să folosim pentru a ne „retehnologiza” cu opaițele bunicilor, că poluează, dar nu o să mai putem exporta, dacă ar colapsa rețelele electrice, acolo unde are UE interesele sale majore. Ale ei, nu ale noastre… Și de care, ca supraviețuire sub becul ecologic depindem și noi… Că, dacă mâine-poimâine, UE o să stingă lumina și în Ucraina și în Moldova, pentru că ori nu va mai avea ea nevoie de ele, ori, mai degrabă, acestea nu vor mai avea nevoie de Europa, dezvoltându-și între timp propriile „huburi”, atunci noi chiar vom rămâne și cu banii dați, și cu țara golită de resurse și cu lumina stinsă…
De aceea, a venit vremea să spunem, nu doar „Stop!”, ci să punem o cruce și un colac de pomană pe programele UE pentru așa-zisul bine al nostru! Altminteri, praporul o să ajungă a flutura pe casele noastre, iar coliva și colacul de pomană să le dea Europa tot altora să le mănânce. Poate cu tot cu inima noastră de țară. Că pentru cine a îndrăgit străinii, da, să le mânce fără iertare câinii inima… Dar până acolo s-ar putea să ne mănânce nouă pustia UE și pâinea și casa…
