Distribuie articolul
O echipă de specialişti din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe, care efectuează cercetări în situl arheologic de la Băile Figa din judeţul Bistriţa-Năsăud, a descoperit noi artefacte valoroase, printre care unelte din lemn cu o vechime considerabilă. Figa este un sat ce aparține orașului Beclean din județul Bistrița-Năsăud. Băile Figa este singurul sit de exploatare a sării cercetat vreodată în mod sistematic în Bazinul Carpatic şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai relevante situri de acest gen din toată Europa. Potenţialul arheologic al sitului şi peisajului Băile Figa rezidă în principal în vestigii preistorice, protoistorice, medievale şi postmedievale de exploatare a sării şi lemnului şi a altor ocupații complementare acestora. Specialiștii din cadrul MNCR au menționat că artefactele descoperite în situl arheologic de la Băile Figa sunt „excepțional de bine păstrate”, iar acest lucru se datorează tocmai faptului că au stat în nămol sărat şi au avut condiţii foarte bune de conservare. „În cadrul acestui sit se păstrează, mult mai bine decât în cele mai multe situri arheologice, numeroase urme ale paleomediului din Holocenul mediu şi târziu. Acestea sunt excepţional de bine conservate, datorită mediului salin, anaerob, umed şi izolat de lumină solară, pe care le asigură nămolul sărat, în care cele mai multe dintre acestea se află. (…). Potenţialul sitului privind arheologia lemnului rezidă în structuri, instalaţii, unelte şi ustensile de lemn bine conservate, adesea cu urme vizibile de prelucrare şi utilizare, titrează Națiunea.

În momentul de faţă, lotul artefactelor pre- şi protoistorice de lemn de la Băile Figa reprezintă de departe cea mai generoasă sursă din Europa de Sud-Est pentru reconstituirea diverselor aspecte ale exploatării pre- şi protoistorice a lemnului”, se mai arată în postarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Bunurile prelevate din sit urmează să fie depozitate corespunzător pentru a fi ferite de lumina directă a razelor solare şi pentru menţinerea umidităţii iniţiale, urmând ca în următoarea etapă, specialiştii restauratori să intervină cu tehnici specifice, precum desalinizarea şi stabilizarea lemnului, respectiv chituire, finisare, impregnare cu ceară de antichizare, peliculizare finală cu şelac. Dintre artefactele scoase la lumină putem menționa printre altele, un baros, un jgheab şi o covată (o troacă) de lemn de mari dimensiuni, cu o vechime estimată la circa 3.000 de ani, folosite, cel mai probabil, la perforarea şi desprinderea blocurilor de sare cu ajutorul apei. Acestea sunt excepțional de bine conservate, datorită mediului salin, anaerob, umed și izolat de lumină solară, pe care le asigură nămolul sărat, în care cele mai multe dintre acestea se află.

Iată că situl arheologic de la Băile Figa continuă să ofere surprize. Implicați în aceste cercetări sunt dr. Valerii Kavruk (responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic), dr. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter, arheolog expert, membru al Academiei Britanice), dr. Radu Zăgreanu (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud), dr. Dan Buzea, drd. Puskas Jozsef, muzeograf Iuliana Bartok și dr. Dan Ștefan – de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR). Potențialul sitului Băile Figa privind arheologia lemnului rezidă în structuri, instalații, unelte și ustensile de lemn bine conservate, adesea cu urme vizibile de prelucrare și utilizare. În momentul de față, lotul artefactelor pre- și protoistorice de lemn de la Băile Figa reprezintă pe departe cea mai generoasă sursă din Europa de sud-est pentru reconstituirea diverselor aspecte ale exploatării pre- și protoistorice a lemnului. Să păstrăm aceste comori lăsate de strămoși ca dovadă a îndemânării acestora și a importanței acestui mineral – sarea – în viața noastră de zi cu zi. (G.V.G.)

Istorie milenară pe pămînt românesc.

NapocaNews

28-01-2025  
, , , , , ,