Danezii se află în stare de șoc, după o convorbire telefonică calificată drept „oribilă”, între Donald Trump și premierul danez, Mette Frederiksen, care a refuzat ferm cererea șefului Casei Albe de a cumpăra Groenlanda.
Într-o convorbire telefonică îngrozitoare, așa după cum a fost caracterizată aceasta de către înalți oficiali europeni, noul președinte american a dat drumul unui „torent de agresivitate”, după ce șefa executivului danez i-a răspuns ferm că Groenlanda nu este de vânzare.
Apelul fulgerător al lui Trump, făcut pe 15 ianuarie, cu cinci zile înainte de inaugurarea președinției sale, s-a transformat în 45 de minute de dezbateri încinse, care au inclus amenințări cu impunerea de tarife draconice Danemarcei, aliat al SUA în cadrul NATO.
Potrivit publicației „Financial Times”, care a citat, sub rezerva anonimatului, cinci actuali și foști oficiali europeni de rang înalt informați în privința acestei convorbiri, conversația a fost una „oribilă”, Trump devenind agresiv și conflictual după ce a primit refuzul premierului danez de a vinde Groenlanda.
„Trump a fost foarte ferm. A fost un duș rece. Înainte, era greu să îl luăm în serios. Dar cred că este serios și, potențial, foarte periculos.”, a declarat una dintre sursele citate.
O altă sursă informată în privința apelului telefonic a afirmat: „Intenția a fost foarte clară. Ei o vor. Danezii sunt acum în modul de criză (…) Danezii sunt complet speriați de acest lucru.”.
Potrivit unui fost oficial danez, convorbirea a fost „o conversație foarte dură”, iar Trump „a amenințat cu măsuri specifice împotriva Danemarcei, cum ar fi tarife specifice”.
Trump declarase anterior că SUA trebuie să dețină Groenlanda și a refuzat să excludă folosirea forței militare americane pentru a prelua controlul asupra teritoriului arctic autonom, revenit sub controlul Danemarcei încă din 1953.
În timpul unei conferințe de presă derulate în urmă cu câteva săptămâni, Trump afirma că SUA au nevoie de Groenlanda „din rațiuni de securitate economică” și națională, în vederea contracarării amenințărilor din regiune, din partea Rusiei și a Chinei.
Groenlanda este cea mai scurtă rută din Europa către America de Nord și este importantă, în același timp, din perspectiva sistemului de avertizare al SUA în privința rachetelor balistice inamice.
Insula arctică de 2.166.007 km², care numără 57.000 de locuitori, este bogată în petrol și gaze, are vaste resurse minerale neexploatate, precum și diverse materii prime pentru tehnologia verde.
Fixația lui Trump în privința Groenlandei face parte din dorința sa mai largă de expansionism. El a cerut Canadei să se declare stat american, vrea să preia controlul asupra Canalului Panama și a redenumit Golful Mexic în „Golful Americii”.
Prim-ministrul danez a declarat că a făcut referire la declaraţiile preşedintelui Parlamentului Groenlandei, conform cărora insula nu este de vânzare şi că decizia privind independenţa sa aparţine Groenlandei.
Groenlanda era considerată în evul mediu granița de vest a daciei Nordului. Casa regală daneză se consideră urmașa regilor Daciei.
”Dacizarea” a continuat în tot cursul Evului mediu timpuriu, idee preluată de ordinele călugăreşti catolice care şi-au stabilit priorate religioase în acele zise „Dacii” nord-europene. Teza a fost „transmisă” în epoca modernă şi, astfel, a indus în eroare o întreagă istoriografie occidentală. Papa Agapet al II- lea, în documentul menţionat, a reţinut, atunci, o ”realitate” istorică: danezii şi suedezii, regii şi supuşii lor, cu adevărat se revendicau din daci şi geţi, din „roiurile” sedentarizate acolo din timpuri străvechi.
„Suntem groenlandezi, nu vrem să fim americani”, a declarat marți prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, la o zi după învestirea președintelui american Donald Trump, care dorește ca Statele Unite să preia controlul imensului teritoriu autonom danez și, recent, a declanșat îngrijorare refuzând să excludă o intervenție militară, transmit France Presse și Agerpres.
„Viitorul Groenlandei trebuie decis în Groenlanda”, a afirmat premierul Mute Egede într-o conferință de presă, în care a recunoscut că situația este „dificilă”.
NapocaNews