Istoria României devine flezibilă, relativă sau opțională în unele școli. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei resping afirmaţiile conform cărora propunerile de planuri-cadru pentru liceu scot din studiul elevilor discipline precum Istoria României sau Geografia.
„Sub nicio formă disciplinele nu au fost eliminate sau scoase. A fost scos caracterul obligatoriu, unic pentru toţi elevii în materie de conţinuturi. Trunchiul comun este valabil pentru toţi. Istoria și Geografia rămân discipline importante, fiind incluse în curriculumul flexibil, cu ore alocate în funcție de profil și de deciziile școlii și ale elevilor”, a afirmat secretarul de stat Bogdan Cristescu, potrivit News.ro.
„Programa de Bacalaureat ia urma trunchiului de clasa a IX-a şi clasa a X-a majoritar”
Bogdan Cristescu, secretarul de stat din Ministerul Educației, spune că Istoria României nu a fost eliminată din clasa a XII-a, ci programele școlare vor fi reorganizate și adaptate noilor planuri-cadru, care vor intra în vigoare pentru elevii care sunt acum în clasa a VII-a.
În ceea ce privește Geografia, aceasta rămâne obligatorie în clasele a IX-a și a X-a, iar la clasele a XI-a și a XII-a poate fi studiată prin curriculum la decizia elevului (CDEOȘ). Oficialul a subliniat că disciplinele Istoria Evreilor-Holocaustul şi Istoria comunismului au fost introduse prin lege, iar propunerea de plan-cadru respectă legislaţia în vigoare, potrivit sursei citate.
„La filiera tehnologică, numărul de ore a fost ajustat pentru a include discipline specializate, precum Geografia economică și Geografia serviciilor, adaptate nevoilor elevilor, susține oficialul. Am văzut în spaţul public o abordare de tipul: nu mai este Istoria României la clasa a XII-a şi Istoria României de clasa a XII-a se dă la Bacalaureat.
Programele vor fi reorganizate, supuse dezbaterii publice şi atunci implicit programa de Bacalaureat ia urma trunchiului de clasa a IX-a şi clasa a X-a majoritar. (…) Dacă ne punem problema studierii Istoriei Românilor – şi am văzut că în spaţiul public circulă informaţia că am tăiat din clasa a XII-a Istoria Românilor care este pentru Bacalaureat – facem precizarea că programa se va reorganiza conform cerinţelor.
Istoria, ca şi Geografia au un rol foarte important în CS flexibil de la profilul umanist şi precizăm clar că, la profilul umanist specializarea Filologie, CS flexibil şi CDEOŞ au o alocare între 16 şi 26 de ore per total liceu. La specializarea Filologie au o alocare între 20 şi 30 de ore per total liceu, spaţiu suficient pentru a integra la oferta şcolii şi la decizia elevilor Istoria foarte clar particularizată”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Educaţiei Bogdan Cristescu.
Scoaterea limbii latine, criticată
Și Societatea de Studii Clasice a criticat propunerea făcută de Ministerul Educației de a scoate limba latină din programa liceală pentru filiera teoretică.
Specialiștii în studii clasice au denunțat această decizie drept „o barbarie comisă de un grup de persoane neidentificabile, în mod evident fără niciun fel de orizont cultural și în deplin dispreț față de cultura națională și identitatea noastră europeană”, potrivit unui comunicat de presă citat de Libertatea.
Reprezentanții Societății de Studii Clasice au acuzat lipsa de transparență a Ministerului Educației și au subliniat că elaborarea noilor planuri-cadru s-a făcut „fără consultarea prealabilă a niciunui specialist recunoscut din mediul academic.”
Facultatea de Istorie: „Consecinţe grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar”
Și Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti îşi exprimă ”dezacordul profund” faţă de propunerile de modificare a planurilor-cadru, în special în ceea ce priveşte reducerea drastică a orelor alocate disciplinei Istorie.
”Aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, afirmă reprezentanţii facultăţii.
Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti avertizează, într-un comunicat de presă asupra consecinţelor grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar.
”Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii facultăţii atrag atenţia asupra unor ”probleme majore”, arătând că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a şi a XII-a este o ”eroare gravă”, care va priva o mare parte dintre elevi de o înţelegere aprofundată a istoriei naţionale şi universale.
”O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului”, susţin ei.
Totodată, aceştia afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este ”o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.
De asemenea, reprezentanţii Facultăţii de Istorie susţin că, în absenţa unei abordări mai cuprinzătoare, introducerea unor cursuri tematice precum ”Istoria evreilor. Holocaustul” şi ”Istoria comunismului din România”, deşi foarte necesare, pot fi grav deservite prin neintegrarea lor într-o abordare mai amplă şi sistematică a istoriei generale din care aceste tragice fenomene fac parte.
Geografia nu mai apare în trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a – adică nu mai este materie obligatorie
Facultatea de Geografie a Universității din București solicită Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să păstreze Geografia în trunchiul comun la toate clasele de liceu, în dezbaterea pe proiectele de planuri-cadru 2025, lansate în consultare de (MEC) până pe 6 martie, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
„Geografia este o disciplină puternic ancorată în realitățile secolului XXI, care joacă un rol esențial în educarea elevilor, contribuind la dezvoltarea cunoștințelor despre lume, la înțelegerea fenomenelor naturale și la formarea unei gândiri critice”, prezintă reprezentanții Facultății în document, care poate fi consultat mai jos în articol. Aceștia indică și 5 argumente pentru susținerea importanței geografiei în școală.
Reacția vine după ce geografia nu mai apare în trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a – adică nu mai este materie obligatorie – dar poate fi aleasă de elevi pentru a fi studiată prin disciplinele opționale din Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și printre materiile de la Curriculumul de specialitate, potrivit Ministerului Educației.
Daniel David: „Avem şansa să trecem de la un sistem în care se predă mult şi prost la unul aerisit şi relevant”
Ministrul Educaţiei, Daniel David, afirmă că acum România are şansa de a trece ”de la un sistem de educaţie în care se predă mult şi prost, foarte centralizat” şi care, pe lângă faptul că este învechit, ”chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii şi societatea, la unul în care se predă mai aerisit şi relevant, bine şi cu echilibru între centralizare şi descentralizare.”
Oficialul de la Educație îi transmite preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care vorbea despre o ”ofensivă contra istoriei şi geografiei”, că sunt ”prea mulţi copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoştiinţifice, fac confuzii grosolane în geografia ţării, latina devine subiect de ironii”, iar astfel de probleme devin chiar unele de securitate naţională.
PIB-ul prognozat pentru Ministerul Educației în 2025
Învățământul ar urma să primească, în 2025, un buget de 61,8 miliarde de lei, mai puțin, ca valoare, decât a primit Ministerul Educației pentru acest sector pe parcursul anului trecut și considerabil mai puțin procentual față de bugetul anterior: doar 3,23% din PIB-ul prognozat pentru 2025.
Așa reiese din proiectul de buget pe 2025 pus în transparență de Ministerul Finanțelor, anume din datele pentru bugetul alocat Ministerului Educației (fără componentele de educație alocate prin alte instituții). Raportat la bugetul general consolidat, bugetul Educației rămâne departe de ținta de 15% stabilită prin Legea educației: doar 8%.
Un popor fprp isotrie nu are rădăcini și este condamnat sp dispară.
NapocaNews
