Muzeograful casei din Hobița ne-a vorbit despre farmecul locului, descoperit de curând de mai mulți turiști români și străini. Locul copilăriei lui Brâncuși a devenit un obiectiv turistic important pe harta Gorjului și a țării. Deși perioada din pandemia de coronavirus a afectat serios numărul de vizitatori, totuși anul 2024 a înregistrat cel mai mare număr de turiști din ultimii zece ani.
„În comuna Peștișani s-au construit mai multe pensiuni pentru turiștii care doresc să experiementeze frumusețea naturii și să admire autenticitatea simbolurilor care l-au inspirat pe Brâncuși. Lumea este în tranzit, mulți venind aici pentru liniște, inspirație sau concedii de odihnă”, a declarat muzeograful Doina Pană pentru Basilica.ro.
Festivaluri unice
Importanța obiceiurilor și a tradițiilor românești este marcată prin organizarea mai multor festivaluri. În fiecare an, la casa din Hobița, sunt comemorate în data de 19 februarie nașterea lui Brâncuși și în 16 martie moartea sculptorului.
„Autenticitatea operei sculptorului român își trage obârșia din lumea satului, care este strâns legată de obiceiuri și tradiții, cărora le sunt dedicate mai multe festivaluri”, a adăugat Doina Pană.
„În 24 iunie sărbătorim ziua iei prin Festivalul România Autentică, în 15 iunie are loc turneul Metamorfoze a violonistului Alexandru Tomescu, o călătorie muzicală ce traversează și Hobița cu vioara Stradivarius. Acest concert a strâns ultima dată în curtea casei lui Brâncuși peste 1.000 de spectatori”.
Un alt eveniment de anvergură are loc în luna iulie, când este celebrat filmul printr-un proiect fondat de actorul Cuzin Toma. Mai mulți artiști, cineaști și cinefili iau parte la Film în sat, cel mai mare festival de artă din mediul rural.
„Festivalul Film în sat se desfășoară timp de o săptămână, când iau parte mai mulți oameni, care vin în comuna Peștișani, și care calcă implicit și pragul casei lui Brâncuși”, a transmis muzeograful Doina Pană.
Toamna recoltelor și a secerișului este sărbătorită prin Festivalul Sarmalelor și Piftiilor.
Credința strămoșească
Ca fost cântăreț de strană și paraclisier, Brâncuși transmite credința ortodoxă prin aforisme și maxime, similare proverbelor populare sau cugetelor monahale.
„De când sunt eu aici, mai mulți clerici au vizitat casa de la Hobița. Este cunoscut faptul că sculptorul Constantin Brâncuși participa la Sfânta Liturghie, fiind cântăreț de strană la Biserica Madona Dudu din Craiova, la Biserica Mavrogheni din București și apoi la Biserica Ortodoxă Română Sf. Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail din Paris. El nu a întrerupt niciodată jertfa sa pentru creație și rugăciune”, a conchis muzeograful Doina Pană.
Tradițiile meșteșugărești ale satului Hobița s-au alipit de sufletul sculptorului român. Brâncuși a descoperit adevărate repere cultural – artistice în elementele arhitecturale și în simbolurile tradiționale din case și biserici de lemn. Formele simple, pure și esențiale ale sculpturilor sale („Coloana Infinitului” sau „Măiastra”) transmit o „bucurie primordială”, așa cum îi plăcea artistului să spună.
Brâncuși și Hobița
Satul Hobița, situat în comuna Peștișani, Gorj, este menționat în documentele din secolul al XVI-lea sub denumirea de „Ohabita”. Locul este o așezare mai veche decât arată actul domnesc din 30 aprilie 1518, emis de Neagoe Basarab, prin care se menționează că Datco și fratele său Mihail au cumpărat ocine în mai multe sate, inclusiv în Ohabita.
La începutul secolului al XX-lea, localitatea era un cătun cu două biserici de lemn și 140 de hectare de pădure de stejar, favorizând prelucrarea lemnului. Destinul satului a fost marcat de Constantin Brâncuși, sculptorul care s-a născut acolo și care a revoluționat arta, influențând curentele artistice ale secolului al XX-lea: cubism, futurism și abstractism.
Toate drumurile duc la Hobița
În familie, Brâncuși a învățat meșteșugul prelucrării lemnului de la tatăl și bunicul său, lumea satului constituind o sursă de inspirație pentru lucrările sale. Istoricii ne spun că a fugit de două ori de acasă în copilărie. La 11 ani a plecat la Târgu Jiu, unde s-a angajat vopsitor de lână, iar mai târziu la Slatina și Craiova, unde a lucrat ca servitor și spălător de vase.
După absolvirea Școlii de Arte Frumoase din București, a refuzat un post de profesor în Mizil și a revenit la Hobița. La 27 de ani, a plecat pe jos la Paris, trecând prin Tismana, Vodița, Bahna, Vârciorova, apoi prin Budapesta, Viena, München și Basel, unde a fost nevoit să vândă hainele și ceasul pentru a-și continua drumul.
În 1904 s-a mutat la Paris, unde a lucrat alături de Auguste Rodin. În 1914, expoziția personală a lui Constantin Brâncuși la New York a marcat o piatră de hotar în afirmarea sa pe scena artistică mondială.
A murit la Paris la vârsta de 81 de ani, regretând că nu a avut șansa să se reîntoarcă în Hobița. Din cele 204 lucrări ale sale, majoritatea sunt expuse în muzee și colecții din întreaga lume, foarte puține aflându-se în România.
NapocaNews, Foto credit: laurafrunză.com
