Marian Enache, președintele Curții Constituționale, a declarat, într-un interviu acordat portalului „Juridice.ro”, că CCR poate constata neîndeplinirea de către un candidat la alegerile prezidențiale a condițiilor de constituționalitate chiar și în lipsa unei hotărâri judecătorești anterioare de condamnare. Judecătorul a criticat invocarea de către un singur om a întrunirii voinței unui popor întreg și a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale. Mai mult, anularea alegerilor nu s-a bazat pe „documente secrete”, așa , în mod fals, s-a speculat în spațiul public, ci pe documentele desecretizate ale CSAT, care au creat, unanim, convingerea celor nouă judecători că procesul electoral a fost viciat grav de unul dintre candidații finaliști. Președintele CCR a reacționat și la amenințările cu punerea sub acuzare a judecătorilor Curții pentru înaltă trădare, făcute de Călin Georgescu, afirmând: „nu suntem pe vremea lui Ivan cel Groaznic” și că, în statele civilizate, „astfel de ieșiri trebuie repudiate”.

Într-un interviu exploziv acordat portalului „Juruidice.ro”, președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, a declarat că instanța de contencios constituțional este chemată să vegheze la respectarea procedurilor legale. Dar mai ales constituționale, în derularea procesului electoral privind alegerile prezidențiale. Enache susține, astfel, indirect, că la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 pot avea loc, ca și la scrutinul din 24 noiembrie 2024, invalidări ale unor candidaturi.

Mai mult, deși s-a referit la motivele anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut, Marian Enache lasă deschisă larg poarta unor decizii viitoare de invalidare a unor candidaturi, pentru apărarea statului român și a democrației constituționale. Concret, președintele CCR a afirmat că, în opinia sa, „anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent. Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum”.

Invocarea poporului pentru un interes propriu este abuz și ipocrizie

Reamintim că, la data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis o contestație formulată, după validarea candidaturii Dianei Șoșoacă de către Biroul Electoral Central, și a dispus interzicerea candidaturii liderei SOS România la alegerile prezidențiale de anul trecut. Iar motivele invocate atunci de CCR s-au referit inclusiv la contestarea de către Șoșoacă a caracterului României de membru al Uniunii Europene și al NATO, la pozițiile proruse ale acesteia și la nesocotirea Constituției României de către o persoană care, teoretic, putea fi aleasă în funcția de președinte al României și, prin urmare, ar fi trebuit să jure că apără Constituția și legile țării.

De data aceasta, în interviul citat, președintele CCR aduce în discuție atitudinea publică a unui alt candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, care se identifică cu poporul și care vrea să desființeze partidele politice.