Cazul elevului Daniel, copil adoptat izolat și stigmatizat la Liceul „Apáczai Csere János”, nu este o excepție în peisajul educațional clujean. Un alt exemplu revoltător vine de la Liceul Teoretic Báthory István în urma unei investigații realizate de Gazeta de Cluj, unde părinții unui elev de clasa a VI-a au fost umiliți într-o ședință oficială, desfășurată aproape exclusiv în limba maghiară, deși mama nu o înțelege. 

În loc să ofere un cadru echitabil de dialog, școala a impus o formă de autoritate ostentativă și lipsită de empatie, ignorând complet dreptul legal al părinților la informare și participare egală. În plus, acuzațiile aduse elevului au fost bazate pe presupuneri, nu pe dovezi, de la o tastatură „distrusă” pe care nimeni nu l-a văzut atingând-o, până la un desen invizibil făcut „pentru că avea penar”.

Atât în cazul lui Daniel, cât și în cazul lui Mark, școlile nu doar că au refuzat să recunoască existența unui abuz, dar au ales să culpabilizeze copiii vulnerabili și să-i împingă spre excludere. Iar părinții, în loc să fie sprijiniți, au fost tratați cu dispreț, sfătuiți să mute copilul sau, în cazul Apáczai, chiar să-l declare cu tulburări psihice pentru a fi „ținut online”.

Aceste situații nu mai sunt incidente izolate, ci semnale clare că sistemul a alunecat periculos spre un model de gestionare prin eliminare: dacă nu te încadrezi, nu ești reeducat, ci dat la o parte. 

Școala nu caută soluții, ci vinovați de eliminat

Sistemul educațional românesc nu pare pregătit să gestioneze cu adevărat cazurile sensibile, care implică vulnerabilitate, diferență sau traume personale. În loc să caute soluții reale, bazate pe sprijin, consiliere și incluziune, școala reacționează cu acuzații, izolare și marginalizare. E posibil ca elevii implicați, fie Daniel, fie Mark, să fi avut unele momente de comportament dificil, nu i-a numit nimeni sfinți. Dar reacția corectă nu este stigmatizarea, ci înțelegerea contextului și intervenția educațională. Transformarea unui copil în țap ispășitor nu rezolvă nimic, ci doar ascunde disfuncțiile profunde ale unui sistem care preferă să elimine problema, nu să o repare.

Totul a început cu bullying sistematic: „E adoptat, nu e de-al nostru”

Daniel, elev în clasa a V-a, adoptat de o familie româno-maghiară, a fost ținta constantă a jignirilor, marginalizării și excluderii sociale. În documentele transmise către conducerea liceului și Inspectoratul Școlar, părinții lui Daniel relatează că acesta era ridiculizat pentru statutul său de copil adoptat, era etichetat drept „ciudat”, „problema clasei”, și că „aproape toți copiii îi întorceau spatele”.

Într-o adresă oficială, părinții scriu:

„Acțiunile de umilire, excludere, conflict constant și acuzațiile false au dus la o stare de demoralizare psihică gravă. Copilul nostru a început să aibă reacții fizice la stres: vomă, tremur, plâns, insomnii. În aceste condiții, conducerea școlii ne-a recomandat ca soluție… retragerea lui din colectiv.”

Propunerea șocantă a conducerii: „Declarați-l cu tulburări psihice, să poată fi ținut online”

Într-un proces-verbal semnat de directorul adjunct Ghevald Júlia și consilierul școlar Simon Brigitta pe 20 noiembrie 2024, se recomandă:

„Continuarea activităților cu psihologul școlar, cu psihoterapeut, investigarea temeinică de către psihiatru, și pe baza unei recomandări psihiatrice se pune problema predării în sistem hibrid, la nivel individual.”

Aceasta înseamnă, în termeni reali, scoaterea copilului din colectiv și mutarea sa într-un regim de învățare online, fără contact cu alți copii, fără pauze comune și cu orar decalat.

(„Dani nu va veni la 7:30, ci la ora 8… Pauzele lui nu vor coincide cu ale colegilor.”)

Expertiza DSP Cluj: „Reacție cronică la stres, cu istoric de bullying școlar. Transferul este obligatoriu”

Un referat oficial emis de Direcția de Sănătate Publică Cluj, înregistrat cu nr. 61 din 20.02.2024, confirmă că Daniel suferă de „Reacție cronică la stres cu tulburare de adaptare școlară, istoric de bullying școlar”. Documentul, semnat de 5 medici specialiști, recomandă transferul de urgență al elevului la altă unitate de învățământ pentru a preveni agravarea stării de sănătate mintală.

“Se atestă că elevul are indicație medicală de schimbare a unității de învățământ, ca măsură de prevenire a agravării bolii. Transferul se va face obligatoriu, cu respectarea prevederilor art. 139, 141, 144 din Regulament.”