Profesorul Ioan-Aurel Pop, istoric și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat că una dintre cauzele polarizării din societatea românească este lipsa de încredere a cetățenilor în clasa politică.

„Polarizarea este mare, tranșantă și uneori fără posibilități de compromis. Cauzele sunt multe și nu ușor de descoperit, dar una este evidentă: lipsa de încredere a națiunii române, a cetățenilor români în clasa politică.

Cei doi candidați intrați în turul al doilea nu sunt oameni politici de demult, nu fac parte deloc din structuri de conducere a statului sau fac parte din structuri locale, nu centrale. Românii i-au eliminat din cursă pe cei cu experiență, fiindcă aceștia le-au înșelat așteptările. Fragmentarea a fost favorizată și de situația precară a partidelor politice, fără ideologii clare, fără orientări convingătoare pentru public, fără conducători autentici”, a explicat istoricul.

De asemenea, acesta a mai adăugat: „Mai este și situația internațională: un război în coastele noastre, o Uniune Europeană dezamăgitoare, o pandemie dizolvantă, o scenă politică dezechilibrată în democrațiile clasice și verificate (cine și-ar fi imaginat acum zece ani un asediu asupra Capitoliului (și nu asupra celui de la Roma!), o invazie a Rusiei în altă Rusie (Ucraina=Rusia Kieveană de odinioară), pretenții ale SUA asupra Canadei, Groenlandei, Canalului Panama etc.?)”.

Manipularea prin știri false, un factor decisiv

Istoricul a afirmat că singura cauză aparte, pe care o acceptă deoarece a verificat-o personal, este manipularea alegătorilor prin avalanșa de știri false.

„Singura cauză sui generis pe care o accept, fiindcă am verificat-o personal, este, manipularea prin avalanșa de știri false care tulbură mintea alegătorilor și care circulă pe mijloacele cele noi de informare în masă. Mă refer mai puțin la ziare, fiindcă ziarele conțin, în general, texte semnate cu nume reale, nu cu pseudonime. Sub masca anonimatului sau sub semnături false, se ascund cele mai mincinoase știri, cele mai grave încercări de dirijare a votului.

În această situație, oamenii preiau o știre sau alta, refuză să mai caute, să verifice și se poziționează „după ureche”. Așa cum like-urile sunt căutate cu înfrigurare și sunt socotite cheia succesului, la fel sunt avalanșele de mesaje care avantajează sau dezavantajează un candidat ori altul. Dacă sunt multe mesaje favorabile pentru unul, ele devin o garanție pentru acesta”, a mai declarat președintele Academiei Române.

Profilul ideal al președintelui

Întrebat ce calități trebuie să aibă un președinte în prezent, profesorul a specificat că șeful statului trebuie să fie un factor de echilibru în societate, să reprezinte statul în plan internațional și să onoreze ceremoniile de interes național și internațional și, de asemenea, să apere interesele tuturor românilor, inclusiv ale celor din afara granițelor.

„Într-o republică parlamentară, președintele trebuie să fie un factor fundamental de echilibru, persoana care se bucură de cea mai mare încredere între cetățeni, persoana care a deținut o funcție sau funcții importante, îndeplinite impecabil și care se bucură de prestigiul cel mai înalt în societate (cum se întâmplă în Italia, de exemplu).

Președintele trebuie să poată regla conflictele dintre puterile statului, să reprezinte statul în raporturile internaționale, să onoreze ceremoniile de interes național și internațional, să fie un model de corectitudine, profesionalism, demnitate. Președintele are datoria să apere interesele tuturor românilor, de oriunde, îndemnându-i pe aceia care sunt de naționalitate română, dar nu sunt cu toții (numai) cetățeni români, să-și facă datoria și față de statul în care trăiesc. Altminteri se creează haos, nesiguranță și se ajunge la xenofobie”, a explicat istoricul, pentru adevarul.ro.