Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău îl omagiază pe Paul Goma la 90 de ani de la naștere

Manifestarea s-a desfășurat sub genericul „Eu am crezut totdeauna că a spune adevărul este bine” și a adus în atenția publicului destinul și opera autorului care a luptat pentru demnitate și libertate, relatează Moldpres, agenția națională de știri a Republicii Moldova.

Expoziția reunește fotografii, cărți și planșe ce ilustrează viața și creația scriitorului, alături de piese incluse inițial în expoziția realizată în 2017 de Mariana Sipoș, cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române din București.

Scriitorul disident al literaturii române

„Este scriitorul disident al literaturii române, dar care a trăit în exil, care a scris opera sa doar în limba română. Un tip nonconformist, un om care a spus toată viața lui adevărul”, a declarat pentru Moldpres Maria Șleahtițchi, directoarea Muzeului Național al Literaturii Române.La vernisaj au participat personalități din mediul cultural și academic, dar și numeroși vizitatori, inclusiv studenți, interesați să redescopere figura unuia dintre cei mai importanți opozanți ai regimului comunist.

„După ce vezi un om cu mare caracter în scrierile sale este cumva emoționant să descoperi un om tandru până la urmă. Avea o căldură sufletească cu care pe noi ne-a copleșit, asta este una din cea mai frumoasă amintire despre Paul Goma”, a spus poetul Emilian Galaicu-Păun.

Ivan Pilchin, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor, a evocat figura prozatorului: „Paul Goma este întâi de toate un om al rezistenței și al cuvântului liber, al cuvântului rostit și scris împotriva uitării. Prin viața și scrisul sau a condamnat minciuna compromisurile care macină societățile sub dictatură”.

Scurtă biografie

Paul Goma a fost una dintre vocile opoziției anticomuniste. Născut la Mana, județul Orhei, a trăit experiența refugiului în România după anexarea Basarabiei de către URSS în 1940. În anii 1970, a devenit cunoscut pentru pozițiile sale publice împotriva regimului comunist, fiind comparat adesea cu Aleksandr Soljenițîn.

În 1977, a redactat „Scrisoarea deschisă către Conferința de la Helsinki”, în care denunța încălcările drepturilor omului din România. Acest gest i-a adus arestarea, excluderea din Uniunea Scriitorilor și, ulterior, expulzarea din țară. Și-a continuat activitatea publicistică la Paris. S-a mutat la cele veșnice în martie 2020, la vârsta de 84 de ani.

Sursa foto: Muzeul Literaturii Române de la Chișinău