Cea mai recentă ţintă a societăţii civile maghiare este denumirea Cluj-Napoca. Mai multe persoane, printre care fostul subprefect al judeţului Cluj, Gyorke Zoltan, cer schimbarea denumirii municipiului Cluj-Napoca, aşa cum e acum, în Cluj, aşa cum se numea înainte de 1974. Pînă în 16 octombrie 1974 oraşul avea denumirea de Cluj. Atunci însă, printr-un decret al Consiliului de Stat, i s-a atribuit oraşului şi denumirea sa latină – Napoca. Atunci un alt oraş din ţară, Turnu Severin, a primit şi el denumirea latină, Drobeta. După Revoluţie au fost voci care au contestat denumirea latină de Napoca, cerînd revenirea la Cluj. Acum aceste voci s-au intensificat şi, mai mult, cer măsuri concrete pentru scoaterea termenului de Napoca din denumirea oraşului. În acest sens au înaintat o adresă la Primăria Cluj-Napoca prin care solicită organizarea unui referendum în cadrul căruia clujenii să aleagă între Cluj-Napoca şi Cluj, titrează publicaţia clujeană Făclia.
Executivul Primăriei a analizat cererea, urm\nd ca luni, 9 martie, să fie informaţi consilierii locali cu privire la această solicitare şi să adopte un punct de vedere. Specialiştii primăriei clujene susţin în informarea care va fi prezentată Consiliului local că, potrivit OG 63 din 2003, atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unităţi administrativ teritoriale, precum şi pentru sate, localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, staţiuni balneoclimaterice şi staţiuni turistice se face prin lege. În document se mai precizează că potrivit OG 63 din 2003, proiectele de legi sau propunerile legislative privind atribuirea sau schimbarea de denumiri se înaintează Parlamentului în vederea adoptării, după consultarea prealabilă prin referendum, în condiţiile legii, a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective.
În urma excelentelor relaţii dintre Viktor Orban şi Vladimir Putin, Ungaria se îndreaptă spre o rupere de U.E. şi o eventuală integrare în Uniunea Euroasiatică. Probabil că în acest context geo-politic, societatea civilă maghiară musai vrea să se întoarcă la originile fino-ugrice din stepele mongole ale denumirii asialtice ale oraşului. Denumirile latine de Cluj, de la Clusium, şi Napoca derivat din limba dacă Napuca, nu le mai reprezintă tradiţiile ancestrale de dincolo de Volga.
NapocaNews
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
9 comentarii la “Ungurii nu mai vor numele latin de Cluj-Napoca! Preferă denumirea asiatică, fino-ugrică, a oraşului”
Asa le trebuie clujenilor daca l-au indepartat pe Funar !
Bozgorii sa mearga sa faca ordine la ei de unde au venit nu in Romania romanilor.HUO bozgori ordinari!
Nu se stie si ce promisiuni i-a facut doamna Merkel ,premierului Ungariei.Poate se incearca rememberul din 1940.Poate din aceasta cauza a fost ministrul ciano sau cum il cheama acuma ,al italiei in vizita la moscova.Situatia ii identica si acuma ca si atunci-o clasa politica corupta pana in maduva oaselor,serviciile ,servicii care au tolerat jaful.
bine ,daca nu suteti bozgori,atunci ma intreb de ce mai stati aici alaturi de noi romanii.Nici acu cateva sute de ani nu va chemat nimeni aici si acum si mai mult,nu va retine nimeni aici. Eu m-am nascut in Cluj-Napoca si nu sunt singura. Am respectat si respect vecinii unguri dar daca ei se comporta in asemnea hal,sunt nevoita sa ma apar. Jigniti si provocati,caci ne credeti naivi.Nu tacem ca ne e frica sau ca nu avem replica,tacem caci ar fi regretabil sa va raspundem adecvat si promt si pe langa cei care sunt radicali am lovii si in cei care sunt pasnici si deschisi democratiei de la noi. Deci luati aminte voi care strigati si ne acuzati pe noi romanii pe nedrept. Sa va fie rusine radicalistilor unguri.
Ultimii români Posted: 05 Mar 2015 11:36 AM PSTÎntr-un sat din Harghita, în timpul unei înmormântări, singura persoană care mai vorbește în limba română este preotul ortodox care ține slujba. Ceilalți români vorbesc… ungurește. În satul Doboi din comuna Plăieşii de Jos, limba română mai este vorbită doar la biserică.La această dramatică stare de fapt s-a ajuns cu preponderență în ultimii 20 de ani. În timp ce locuitorii de etnie maghiară acuză încercarea de „românizare” şi „colonizare” a acestei zone, elementul românesc se diluează constant, până la stingerea definitivă.În cele ce urmează, vom reda un fragment al cercetării efectuate în teren în satul Doboi din Plăieşii de Jos de către dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu studenți de la universități din București şi Craiova.„Comuna Plăieşii de Jos, de care aparţine, este alcătuită din cinci sate: Imper, Iacobeni, Plăieşii de Jos şi de Sus şi Caşinu Nou. Toate satele au fost documentate cu populaţie românească importantă până în 1941, multe dintre acestea având şcoli în limba română şi biserici ortodoxe sau greco-catolice. Începând cu acel an, populaţia românească scade drastic, de la câ teva sute de persoane la câ teva zeci, sau chiar mai puţin. Astfel, din datele obţinute din teren, înainte de momentul 1940 erau circa 500 de familii ortodoxe. Astăzi mai sunt 15.” (Sursa)
Asta da politică multiculturală!
Andre Bodo, „noi veniti si parveniti”, in Cluj-Napoca, sunt numai „oltenii si moldovenii” ? Unguri n-au mai venit din secolul al IX-lea in oras, nici n-au mai plecat ? E acolo o comunitate ungureasca inchisa, datand din secolul al IX-lea ? „Vechimea originii Clujului” li se datoreaza ungurilor ? „…1100 de ani sant torusi mai multi decat oltenii si moldovenii care au venit pe vremea lui Ceausescu…”, zici tu. Deci, pe vremea lui Ceausescu, au venit in „Cluj” mai putin de 1100 de olteni si moldoveni, asta se intelege din fraza ta. Andre Bodo, nu stiu cati olteni si moldoveni au venit in „Cluj” pe vremea lui Ceausescu, pentru a pangari „vechimea originii Clujului”, dar te rog sa-mi spui, ca esti tare la istorie, cati unguri sunt in Bucuresti, cand s-au stabilit acolo si, daca poti, de ce s-au stabilit acolo ? De ce nu s-au stabilit in „Clujul” lor, neaos unguresc ? Si inca ceva, numele de „Cluj” nefiind, totusi, unguresc, de ce va zbateti atata pentru el ? Eu cred ca ar trebui pastrat numele mai vechi, Napoca. Ar fi mai simplu si mai frumos. Si n-ar fi nimic antiunguresc in asta. Asa cum spuneti Kolozsvar, puteti spune si Napokavar. Si Drobeta-Turnu Severin ar trebui sa se numeasca, simplu, Drobeta.
oras is a hungarian word!
Domnu BODO. si NAPOCA si CLAUS provin din limba LATINA .
Napoca era denumirea NEA POLIS transformat in NA POLIS si NA POCA.
Iar CLUJ vine din CLAUS si CLAUDIUS. (a inchide)
Asa ca oricum ai da-o tot ROMANII sunt urmasii latinilor.