Două publicații iraniene apropiate de cercurile conservatoare de la Teheran au prezentat instalațiile militare americane și NATO din Europa drept potențiale obiective ale unor atacuri cu rachete. Amenințările vin după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a cerut armatei să pregătească represalii fără restricții geografice, iar comandanții militari iranieni avertizează că un nou conflict s-ar putea extinde mult dincolo de Orientul Mijlociu. România a mai fost avertizată oficial de Iran în luna martie, după ce a permis utilizarea bazelor sale de către forțele americane.

Cotidianul ultraconservator iranian Kayhan a avertizat că instalațiile militare americane și NATO din „inima Europei” ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene dacă Washingtonul și Israelul reiau atacurile asupra Iranului, relatează Reuters și Iran International.

Publicația a enumerat explicit România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru, alături de baza militară americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian.

Un alt cotidian iranian, Hamshahri, afiliat municipalității din Teheran, a publicat pe prima pagină o hartă a bazelor militare americane din nouă țări europene, prezentate drept posibile ținte în eventualitatea unui nou război.

Pe hartă apar instalații militare din România, Grecia, Italia, Albania, Cipru, Marea Britanie, Germania, Franța și Portugalia, însoțite de localizarea geografică și de distanțele aproximative față de Iran.

Publicația susține că infrastructura militară americană din Europa ar putea fi considerată o țintă legitimă de către Teheran din cauza rolului său în sprijinirea operațiunilor militare din Orientul Mijlociu.

Armata iraniană avertizează că războiul ar putea ajunge în Europa

Declarațiile din presa iraniană sunt însoțite de o înăsprire a discursului oficial al conducerii militare de la Teheran.

Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, a avertizat că un nou conflict cu Statele Unite nu va mai fi limitat la Orientul Mijlociu.

„În războiul recent, conflictul s-a extins de la teritoriile ocupate până la bazele americane din țările regiunii, dar, dacă va avea loc un nou atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”, a declarat oficialul iranian.

Acesta a apreciat că forțele armate actualizează lista obiectivelor americane și israeliene care ar putea fi atacate.

Potrivit agenției iraniene Tasnim, conducerea armatei susține că instalațiile militare, echipamentele, trupele și interesele americane ar putea deveni ținte oriunde s-ar afla în raza de acțiune a armamentului iranian.

Generalul Ghassem Ghorayshi, comandant de rang înalt al organizației paramilitare Basij, a susținut că forțele iraniene nu vor mai respecta restricțiile anterioare privind raza rachetelor, selectarea țintelor și amploarea operațiunilor.

„De acum înainte, forțele armate nu vor avea restricții privind lovirea țintelor, stabilirea razei de acțiune a rachetelor sau amploarea operațiunilor cu rachete”, a afirmat acesta.

România a mai fost amenințată oficial de Iran. Ce s-a întâmplat în martie

Noile avertismente apar după ce autoritățile iraniene au transmis deja un mesaj direct României, în luna martie 2026.

Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat Bucureștiul asupra consecințelor deciziei de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare românești pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.

„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a declarat atunci oficialul iranian.

Baghaei a susținut că o asemenea decizie ar atrage răspunderea internațională a României și a vorbit despre posibile consecințe politice și juridice.

Avertismentul a venit după ce Parlamentul României a aprobat solicitarea privind dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul țării, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministerul român al Afacerilor Externe a respins interpretarea Teheranului și a subliniat că România nu participă la război.

„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis MAE într-un comunicat din 16 martie.

Diplomația română a precizat că acordul bilateral din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a unor baze militare din România și că sistemul antirachetă găzduit de țara noastră are caracter strict defensiv.

Ce baze militare americane există în România

România găzduiește mai multe instalații militare importante pentru cooperarea cu Statele Unite și pentru apărarea flancului estic al NATO.

Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu este unul dintre principalele puncte de sprijin pentru forțele americane din regiunea Mării Negre.

La Deveselu funcționează sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, integrat în arhitectura de apărare a Alianței Nord-Atlantice.

Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii a fost, la rândul său, inclusă în planurile de sprijin militar american aprobate în martie.

Negocierile cu SUA sunt în impas. Trump amenință cu noi atacuri

Amenințările Iranului au loc într-un moment delicat al negocierilor cu Statele Unite, în timp ce administrația Donald Trump analizează posibilitatea unor noi operațiuni militare.

Un înalt oficial iranian a declarat marți pentru Reuters că Washingtonul și Teheranul sunt încă departe de un acord pentru încheierea conflictului, în ciuda eforturilor de mediere conduse de Qatar.

Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor financiare înghețate, garanții împotriva unor noi atacuri și recunoașterea rolului său în controlul Strâmtorii Ormuz.