Ar trebui remarcat, credem, şi faptul cã Alexandru Florin Ţene nu se aflã la unica sa carte dedicatã limbii şi literaturii române, slujitorilor condeiului; acesta a mai realizat de-a lungul timpului şi alte lucrãri importante cum ar fi, spre exemplu, “Pagini de conştiinţã” (5 volume despre ziarişti şi scriitori români), un “document de istorie culturalã”, cum o numeşte el însuşi, “ menit sã transmitã generaţiilor viitoare un mesaj de continuitate şi de demntate”.
” Istoria limbii , literaturii române și a instituțiilor culturale de la origini și până în prezent” începe cu formarea limbii române, continuã cu primele scrieri în limba română şi evoluţia literaturii române pe etape, trece apoi la înființarea Academiei Române și a Societãţii Scriitorilor Români pentru ca sã se încheie cu un capitol dedicat criticii literare româneşti. Un capitol aparte (aspect novator şi felicitabil!) este dedicat la final istoriei li-teraturii române din diaspora (exil, identitate, limbă și continuitate spirituală). O serie de ilustraţii color , bine alese, aduc acestei cãrţi un aport suplimentar de informaţii susţinând conţinutul textelor.
Am apreciat faptul că în această amplã istorie a literaturii române, Al. Fl. Ţene nu s-a rezumat la a fi doar un simplu cronicar ordonând conținutul lucrãrii pe epoci și pe capitole, ci el a venit şi cu noutatea de a fi făcut comparații, analize și sinteze ori de a fi tras concluzii asupra celor prezentate dovedind serioase cunoștințe și competențe de istoric și de analist literar. Toatã cartea are o înşiruire logicã şi cronologicã desfãşurându-se asemeni unei veritabile poveşti a limbii şi literaturii române, ce nu doar informeazã ci şi cucereşte, în care naratorul Al. Fl. Ţene intervine dupã caz.
În opinia noastrã, cartea pare totuşi structuratã pe douã pãrţi care se întâlnesc la pagina 258 atunci când se vorbeşte despre înfiinţarea Academiei Române. Prima parte ar trata astfel perioada în care limba şi literatura românã sunt analizate în comun. În cea de a doua parte a cãrţi este prezentatã dezvoltarea literaturii române pânã în prezent insistân-du-se pe particularitãţile ei. Prima parte a lucrãrii graviteazã în jurul a douã subiecte im-portante: dezvoltarea limbii române şi cronicarii / cãrturarii vãzuţi ca întemeitori / pre-mergãtori ai literaturii române. Al. Florin Ţene şi-a permis chiar şi o regionare geograficã nu doar o cronologie a acestor oameni de litere şi de cuvânt… Un alt merit al autorului cãrţii este cã prezintã şi exemple de cronicari / cãrturari mai puţin cunoscuţi publicului larg cum ar fi Nicolae Stoica de Haţeg sau Radu Popescu. În cea de a doua parte a cãrţii, Al. Florin Ţene introduce un studiu asupra rolului Casei Regale în literatura românã din perioada interbelicã şi se apleacã asupra impactului perioadei comuniste în literaturã.
Toate aceste noutãţi în informaţii şi în abordare precum şi nonconformismul lucrării (comparativ cu alte istorii ale literaturii române) sporesc valoarea şi utilitatea ei. Ne-au atras atenția, spre exemplu capitolul despre literatura română din perioada 1990 -2026 precum şi precizãrile ce ţin de literatura pe internet și influența AI, mai ales capitolul “Scriitorul şi societatea digitalã” în care Al. Fl. Ţene concluzioneazã : “Pentru istoria literaturii, epoca digitală nu reprezintă doar o schimbare de suport. Ea modifică raportul dintre scriitor, text și cititor, ritmul receptării și modalitățile prin care operele sunt păs-trate și transmise.” Am remarcat de asemenea şi atenţia acordatã scriitorilor din Republica Moldova şi afirmãrii “unei perspective comune”. Opera acestora se înscrie , în opinia lui Alexandru Florin Ţene, “în dialogul dintre memoria istorică, identitate, limbă și mo-dernitatea literară.”
Autorul cãrţii ” Istoria limbii , literaturii române și a instituțiilor culturale de la origini și până în prezent” introduce conceptul de “umanizare a literaturii române” atunci când vorbeşte şi despre relaţiile sentimentale ale unor scriitori români nu doar despre opera acestora.
Foarte interesantă este precizarea în carte a existenţei unor poli culturali în România postdecembristă (Timișoara, Iași, București, Craiova, Cluj Napoca, Bacău, Râmnicu Vâlcea ) și existența unor particularități în ceea ce priveşte activitatea literarã dezvoltatã în cadrul acestora. Ne-am fi dorit o identificare şi a altor astfel de poli precum şi o nominalizare mai amplă în ceea ce privește personalitățile culturale exponente, poate chiar şi alte nume , mult mai active şi actuale. Apreciem pozitiv prezentãrile fãcute aces-tor personalitãţi, concis şi la obiect, lipsite fiind de subiectivism. Ne-a surprins faptul cã Al. Fl.Ţene a acordat în aceastã lucrare un spaţiu mult mai amplu cronicarilor decât per-sonalitãţilor literare mai apropiate vremurilor noastre, spre exemplu Ion D. Sîrbu ori Lucian Blaga…
Din nefericire, în toată această istorie a literaturii ca și în toate celelalte istorii ale literaturii române ce s-au scris până acum, nu am găsit / descoperit cititorul, atât poziția cât și rolul lui , relația scriitorului cu cititorul și modul în care aceastã relaţie a contribuit direct sau indirect la schimbările survenite în literatura română postdecembristă. Interesantă ar mai putea fi poate şi evoluția relației dintre cititor și criticul literar. De asemenea considerăm că subiectul instituțiilor literare dacă nu este ambiguu este cel puțin insuficient tratat în această carte. Se vorbește despre Academia Română dar ne-am fi așteptat totuşi la o istorie detaliată şi cronologizatã a instituțiilor literare din România sau cel puțin la o enumerare a acestora. Şi, mai apoi, ce a înțeles exact autorul prin “instituții literare”?
Desigur că orice lucrare de acest gen nu poate fi perfectă și nu poate cuprinde tot ceea ce ar trebui ori s-ar dori menţionat, din diverse motive, unul fiind desigur spațiul disponibil iar aceastã carte are deja peste 700 de pagini. Există însã multe lucruri importante pe care autorul le-a surprins şi le-a cuprins ceea ce ne bucurã pentru că erau necesare. Prin “Istoria limbii, literaturii române și a instituțiilor culturale de la origini și până în prezent”, Alexandru Florin Ţene a fãcut un gest de curaj dar și de conștiință. Sincere felicitări pentru gest dar, mai ales, pentru această lucrare de amploare în care acesta prezintă istoria în propriul mod de a o reflecta, ca pe un organism care face parte din ființa fiecărui român în parte!
Mariana Bendou şi Vasile Ruşeţi
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:

