Distribuie articolul

Ideile și judecățile de valoare prezentate în acest articol s-au conturat în urma brainstormingului public prilejuit de lansarea volumului Recep Tayyip Erdoğan. Omul politic, semnat de conf. univ. dr. Ionuț Cojocaru și publicat la Editura Creator. Întâlnirea a avut loc la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, la 18 noiembrie 2026, și a deschis un turnir intelectual despre Turcia erei Erdoğan, suveranitate și perspectivele României. Reflecțiile de față sunt personale și nu presupun consensul participanților.

Volumul Recep Tayyip Erdoğan. Omul politic, semnat de conf. univ. dr. Ionuț Cojocaru și publicat la Editura Creator, a oferit punctul de plecare. Subiectul declarat era Turcia. În adâncul dezbaterii revenea însă întrebarea românească despre putere: din ce se alcătuiește și cât valorează libertatea de decizie atunci când economia, apărarea și proiectul național depind de hotărârile altora?

Profesorul universitar Andrei Marga, scriitorul și diplomatul Eugen Uricaru, istoricul și diplomatul Alexandru Ghișa și jurnalistul Romeo Couți, moderatorul întâlnirii, alături de ceilalți invitați intelectuali, au contribuit la deschiderea acestui câmp de reflecție. Intervențiile au conturat teme despre locul Turciei în raport cu România, Uniunea Europeană și civilizația occidentală. Interpretările de mai jos sunt personale; ele nu reprezintă o transcriere și nu presupun consensul participanților.

O carte despre Erdoğan este, în această lectură, o carte despre Turcia: despre continuitățile ei, conflictele interne, ambițiile și instituțiile prin care își transformă resursele în influență. Profilul liderului devine o cale de acces către anatomia puterii. În prezentarea propriului demers, Ionuț Cojocaru invocă cercetarea în arhivele din Ankara, contactul direct cu mediul politic turc și experiența repetată a cercetării de teren. Orientarea documentară și academică permite discutarea țării dincolo de imaginea ei promoțională.

O asemenea lectură cere atenție la mecanisme: legătura dintre succesul electoral și centralizarea autorității, dintre memoria istorică și politica externă, dintre dezvoltarea economică și legitimarea puterii. Cartea oferă prilejul unei discuții care poate recunoaște capacitatea de construcție a unui regim fără să-i treacă sub tăcere costurile pentru libertate.

Turcia trebuie privită, înainte de toate, ca o mare corporație de interese naționale. Metafora descrie capacitatea de a pune în aceeași ecuație producția, infrastructura, exporturile, diplomația și forța militară. Influența externă are în spate întreprinderi, personal calificat, piețe și capacitatea de a livra. Contractul comercial și acordul de securitate devin componente ale aceleiași politici de stat.

Reducerea Turciei la imaginea unui pol religios fanatizat ratează tocmai această structură materială. Religia are un rol real în mobilizarea politică și în reprezentarea identității, dar nu poate explica singură funcționarea unei economii industriale și negocierea unor interese atât de diverse. Banca Mondială plasează Turcia între marile economii ale lumii și amintește apartenența sa la G20 și OCDE. Tot ea semnalează inflația ridicată și problemele de productivitate. Forța turcă există; invulnerabilitatea turcă rămâne o ficțiune.

Raportul cu Occidentul trebuie citit fără simplificări. Potrivit Comisiei Europene, schimburile de bunuri dintre Uniunea Europeană și Turcia au depășit 217 miliarde de euro în 2025. Uniunea vamală este o parte importantă a acestei interdependențe. Ankara își afirmă autonomia în timp ce folosește relația economică europeană. Lecția posibilă pentru București este incomodă și utilă: independența de judecată se poate construi și prin negocierea inteligentă a interdependențelor.

În registru polemic, Erdoğan poate fi imaginat ca un stomatolog care a pus implanturi de oțel unui leu știrb. Leul este statul cu memorie imperială și cu ambiții pe care mijloacele sale nu le mai susțineau pe deplin. Implanturile sunt capacitățile industriale și militare, infrastructura și încrederea că un refuz al Ankarei trebuie luat în calcul. Imaginea surprinde refacerea mușcăturii geopolitice, fără să poată atribui unui singur om munca instituțiilor, întreprinzătorilor, inginerilor și generațiilor anterioare.

Mai rămâne întrebarea cui îi folosește mușcătura refăcută. Puterea proiectată în exterior poate apăra interese naționale, dar poate consolida și dominația asupra propriei societăți. Admirația pentru eficacitate nu trebuie să transforme restrângerea libertății într-un preț impus celorlalți. România are de învățat cum se construiește capacitatea de acțiune păstrând dreptul cetățeanului de a controla puterea.

dr. Sorin PLATON
ThinkTANK C.R.P.S.

#AndreiMarga #EugenUricaru #AlexandruGhisa #RomeoCouti #RecepErdogan #IonutCojocaru #Turcia #EU #Rusia #China #USA #Romania #IDR #MAE #Ankara #Cluj #Bucuresti #SorinPLATON

Susțineți NapocaNews.ro

Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.

Puteți face o donație prin transfer bancar:

Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300


👉 Preferi să donezi rapid online?

Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal: