Universitatea clujeană, că s-a numit „Dacia Superioară”, „Regele Ferdinand I”, „Victor Babeş” sau „Babeş-Bolyai” a fost o cetate inexpugnabilă, care nu şi-a deschis porţile la doi mari poeţi şi scriitori ai perioadei interbelice: Octavian Goga şi Lucian Blaga. În mitologia naţională locală este propagată ideea că universitatea clujeană şi-a deschis porţile marilor personalităţi de-a lungul timpului. În spiritul adevărului istoric trebuie să spunem că nu a fost aşa. Şi atunci, ca şi azi, au existat căi de acces colaterale spre citadela universitară, legate mai degrabă de strategii matrimoniale, legături de familie, nepotisme, amantlâcuri sau coterii politice. Clujul universitar interbelic nu a fost singular. Constantin Noica a picat examenul la un post de la Facultatatea de Filosofie din Bucureşti prin 1940, pentru a se face loc unui nepot al unui profesor şi viitor ginere al altui universitar, înrudit se pare cu Ion Antonescu. Zilele trecute a apărut cartea lui Petru Poanta: „Clujul interbelic. Anatomia unui miracol” (Editura Eikon). Criticul literar clujean expune două cazuri de respingere a doi mari poeţi clujeni în rândul universitarilor clujeni: Octavian Goga şi Lucian Blaga. Poetul „pătimirii noastre” nu a fost primit niciodată în agora universitară clujeană, ca şi profesor. E onorat doar cu un titlu simbolic de „doctor honoris causa” în 1931, iar abia în 1937/1938, când e invitat de Carol al II-lea să devină premier şi avea influenţă politică, Universitatea „Regele Ferdinand I”, în urma vacantării catedrei de Estetică a lui Bogdan Duică, îl numeşte pe Octavian Goga ca şi profesor de jure; poetul fiind implicat politic nu va ţine nici un curs în oraşul de pe malul Someşului. Goga moare pe 7 mai 1938, se pare otrăvit, în drum spre castelul de la Ciucea. Abia în 1998 la iniţiativa scriitorului Dan Brudaşcu, proaspăt purtător de cuvânt al Primăriei clujene, este montată o placă comemorativă pe clădirea Filologiei de pe str. Horea, cu textul: „S-a dezvelit această placă spre a se aminti tuturor că poetul şi omul politic Octavian Goga 1881-1938 a fost Doctor Honoris Causa si profesor de jure al acestei prestigioase facultati 9 mai 1998″.
Un alt caz ciudat a fost cel al „Poetului Luminii”, Lucian Blaga. Deşi recunoscut ca poet naţional major, filosof şi autor dramatic, Lucian Blaga a fost respins de către Universitatea clujeană sistematic. Toţi cunoaştem legenda dureroasă a îndepărtării poetului „mut ca o lebădă” din Universitate de către comunişti la 1948, dar mai nimeni nu ştie că angajarea lui Blaga a fost o aventură datorită respingerii sale de către corpul profesoral anacronic şi de orientare…semănătoristă, care nu înţelegea modernismul poetului. Lucian Blaga dă concurs în 1923 la catedra de Estetică, unde era titular Ioan Paul. Este picat la examen în urma manevrelor oculte ale lui Gh. Bogdan Duică. În 1930 se iveşte un post vacant la Estetică, dar Blaga e descurajat să candideze. Duică prin cumul preia şi catedra de Estetică. Nici măcar după moartea marelui său rival Duică, în 1937, care îl ataca dur pe poet în presa literară, conducerea universităţii nu-i deschide porţile lui Lucian Blaga. Ca să nu vină Blaga i se propune catedra lui Goga, care era oricum ocupat cu politica. La catedra de Estetică este numit profesor concurentul Liviu Rusu. În urma unei ample campanii de presă favorabile, poetul Lucian Blaga este numit profesor fără concurs prin decret regal la o catedră nou înfiinţată, special pentru poet, de Filosofia Culturii. În concluzie, Lucian Blaga intră pe „uşa din dos” la universitatea clujeană, nu la invitaţia corpului academic sau prin concurs. Această meteahnă a unei universităţi clujene, ce-şi construieşte corpul academic prin strategii matrimoniale, nepotisme şi coterii politice a continuat şi în perioada comunistă şi s-a acutizat după 1990 în vremea mandatului de rector al lui Andrei Marga.
Ionuţ Ţene
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:


8 comentarii la “Universitatea clujeană – cetate inexpugnabilă pentru marii scriitori români interbelici”
Păi, domnule Tene dumneata crezi că azi e altfel.Stii bine,Blaga sau Goga nu ar fi fost acceptati nici azi!
Este bine sa nu-l uitam pe criticul nostru Petru Poanta. Amintiri interesante despre Goga, Blaga, Rusu,Duica( despre care Toparceanu spunea ca la Academie „e unul carn si idiot…) Dar, parca l-as fi lasat pe dl Marga, pentru o continuare a istoriei Clujului Universitar, scrisa poate de dvs , d-le Ionut. Si in loc sa-l denigrati, poate veti scrie si despre meritelele in aducerea UBB-ului la nivel european).
Profesorul „Lulu” avea obiceiul de a rontai pe strada boabe de cafea…A fost si profesor refugiat cu Univ. la Sibiu.
Dle Ionuţ, îmi place că spuneţilucrurilor pe nume. Da, e adevărat, însă de fapt, ce s-a întâmplat la Universitatea clujeană, a fost în România, unde, slavă domnului, că au fost atâtea nedreptăţi de-a lungul timpului, şi nu numai în mediul universitar, ştim bine asta. Probabil că românii suferă de boala succesului, a încrederii în sine. Cum apare unul mai capabil i se găseşte o chichiţă. Nu cred că astăzi s-a schimbat ceva.
@ B. B. „aducerea UBB-ului la nivel European” ce baliverne vorbesti ma, in 89 universitatea era in top 450, acuma e mai jos de locul 700, a devenit o afacere unde se fabrica diplome pe banda, asta datorita „marelui” profesor marga
@BB, paradoxal UBB a decazut in clasamentul universitar mondial fata de perioada comunista.Asta se datoreaza gravelor politici matrimoniale, amantlacuri, nepotisme, nasisme si alte asemenea, care au blocat performanta in UBB si promovarea valorilor. Numai din generatia mea sefii de promotie au ajuns profesori in Canada, Japonia sau la Sorbona ca la UBB nu intrau datorita ginerelui sau amantei unui profesor universitar cu functie. Nu intamplator UBB a ajuns pe locul 724 in Top Shanghai. Abia de un an de zile datorita eforturilor noului rector I.A. Pop in sfarsit UBB a urcat cu o suta de locuri in clasament, undeva pe locul 620. Mai sunt multe de facut…In primul rand rechemate sau chemate valorile in UBB
@Tene(+@George),Articolul dvs. se refera la cartea lui Poanta „Clujul INTERBELIC”. Deaceea am scris ca subiectul Marga, poate va fi obiectul unui studiu amplu, de viitor, al dvs…. A comenta despre Clujul interbelic si a-l amesteca cu Marga, este ca si chestia cu castravetele, o planta dicotiledonata…In ceeace priveste locul UBB-ului in lume, nu stiu cat de mare are importanta locul 600 sau 700. Poate asa o fi. Nepotismele in Romania au fost si vor fi si-mi fac greatza. Acum, daca tot v-ati legat de acest subiect, uitati-va in Agora literara, de cate ori apare un nume, sotia, fiul…Ma ingrozeste si pe mine modul cum se dau diplomele in Romania. Daca la UBB se face totusi ceva scoala, ma ingrozeste ce iese din Universitati private precum Spiru Haret „la distanta”…
Nu sunt fan al lui Marga, fost Presedinte UASC. Totusi este o personalitate importanta in cultura Clujului. Eu, cu multi, multi ani in urma, am parasit UBB-ul lui Stefan Pascu pentru ca mi s-a impus intrarea in PCR…Dar, se facea intr-adevar scoala!
Poate ca ar fi fost primiti dupa 1989, dar nu mai târziu de anul antieminescian 1998:
http://www.scribd.com/doc/79004558/Camelian-Propinatiu-Postromanismul
marga e o personalitate importanta daca luam ca si criteriu celebritatea, in contextual asta si piticu de la primarie e o „mare personalitate”
marga a inceput distrugerea invatamantului romanesc la sfarsitul anilor 90, deci UBB nu e singura lui buba