Când își va cere scuze Ungaria?

În ultimele decenii este tot mai frecvent gestul de a se cere scuze între popoare şi state. Ar fi foarte bine ca şi Ungaria să facă acest gest către România, evocând astfel cele 6.000 de victime ale terorii hortiste, cei 500.000 de români cărora li s-au confiscat averile, cele 30 de biserici româneşti distruse în Ardeal, crimele bestiale comise în comunele Trăsnea, Beliş, Mureşenii de Câmpie, Moisei şi multe altele împotriva oamenilor, asasinând nu numai bărbaţi, femei, copii şi preoţi români, dar chiar şi copii din pântecele mamelor lor, străpunse cu baionetele!

Germania Federală şi-a cerut scuze de la Israel pentru toate atrocităţile comise în era nazistă. Republica Democrată Germană a recunoscut responsabilitatea întregului popor german pentru actele comise în trecut (9 Febr. 1990). Preşedintele Boris Eltin şi-a cerut scuze de la japonezi (12 Oct. 1993) pentru suferinţele ce le-a cauzat acestora în timpul celui de-al doilea război mondial. Preşedintele Waclaw Havel şi-a cerut scuze de la Germania pentru excluderea sudeţilor. Primul Ministru Morihiro Hosohawa al Japoniei şi-a cerut scuze (4 August 1995) sud-coreenilor pentru suferinţele pricinuite în timpul războiului II mondial. El a recunoscut că în timpul războiului armata japoneză a forţat zeci de mii de femei sud-coreene să servească drept prostituate pentru soldaţii japonezi. La fel s-a scuzat faţă de Anglia pentru brutalul tratament aplicat în timpul războiului celor 57.000 prizonieri britanici.

La o întâlnire cu primul ministru Tony Blair al Angliei a cerut din nou iertare (12 ianuarie 1998) pentru comportamentul armatei japoneze pe timpul războiului. La o ceremonie în Seoul, Coreea de Sud (la 12 Ianuarie 1997), cinci victime, care au fost forţate să servească drept prostituate pentru soldaţii japonezi pe timpul războiului, au primit din partea premierului japonez Ryutaro Hashimoto câte 17.000 de dolari însoţiţi de o scrisoare de scuze. Preşedintele Lee Ten-hiu a exprimat prima scuză oficială, la 28 Februarie 1995, pentru unul din capitolele cele mai tragice din istoria Taiwan-ului, masacrarea în 1947 a cca. 8.000 de oameni. Peste o mie de polonezi care au fost obligaţi să lucreze în Germania pe timpul războiului, la 9 Ianuarie 1999 au dat în judecată statul german, cerând peste un miliard de dolari drept compensaţii pentru tratament brutal.

Între români şi maghiari se vor putea stabili raporturi cinstite şi chiar de prietenie dar numai când toţi maghiarii, dar absolut toţi şi de pretutindeni, vor recunoaşte fără vreo reticenţă că TRANSILVANIA este o ţară a românilor şi unirea ei cu ROMÂNIA, la 1 Decembrie 1918 este şi va rămâne pe vecie un act politic definitiv.

Prin tratatul de pace de la Trianon (4 iunie 1920), pe teritoriul Ungariei, ale cărei hotare au fost puse în concordanță cu cele etnice, au rămas peste 700.000 de români, grupați de-a lungul Tisei. În urma unei deznaționalizări feroce, prin impunerea obligatorie a limbii maghiare și prin schimbarea numelor, în prezent minoritatea românească din Ungaria numără numai 15.000 de români, autoritățile maghiare permițând să apară o singură publicație lunară în limba română. Ungurii sau maghiari (pentru că nici ei nu știu ce sunt), trebuie sa fie recunoscători poporului român, pentru că i-a salvat de la dispariție, printr-o infuzie masivă de element românesc și slav. Altfel erau pulverizați în istorie.

Marele filosof și scriitor Mircea Eliade spunea: „Noi (românii) suntem un popor istoric. Maghiarii sunt o insulă medievală.” Suntem atestați ca popor și limba de peste 7.000 de ani. Am dat omenirii o limba, și o civilizație si o scriere. Noi nu am venit de nicăieri. De aici provine ura tuturor migratorilor și vecinilor.

Văzând indiferența Guvernului actual față de manifestările antiromânești, mi-am adus aminte de povestea chineză, cu țăranul care a gasit pe drum un șarpe înghetat. Din mila, l-a băgat sub cămașă la piept. Încălzindu-se, șarpele a revenit la adevarata natură și l-a mușcat pe binefăcător, mușcătura fiind mortală. Înainte de a-și da ultima suflare, țăranul a spus: „Eu am avut milă de ticălos, îmi merit soarta”.

Noi românii, așteptăm ca Ungaria, să facă gestul de a-și cere scuze și abia atunci se vor deschide toate căile unei înțelegeri și chiar prietenii între neamul românesc și neamul maghiar. Timpul istoric are, însă răbdare.

Tudor Voicu – Ziarul Naţiunea