În urma desfăşurării meciului de fotbal din data de 24 martie a.c. dintre echipele CFR şi „Universitatea” Cluj, din cadrul Ligii I, ediţia 2013-2014, pe stadionul din cartierul Gruia, municipiul Cluj-Napoca, jandarmii din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca au aplicat următoarele sancţiuni contravenţionale:
O sancţiune contravenţională constând în amendă în valoare de 200 lei aplicată conform art.2, pct. 24 din Legea 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, pentru provocare de scandal în faţa porţii de acces pe stadion, precum şi măsura complementară de interzicere a accesului la meciurile de fotbal pe o perioadă de 1 an;
6 sancţiuni contravenţionale constând în amendă în valoare de 500 lei aplicată conform art.2, lit.x) din Legea 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor sportive modificată şi completată de Legea 10/2012 , pentru pătrunderea pe suprafaţa de joc, precum şi măsura complementară de interzicere a accesului la meciurile de fotbal pe o perioadă de 1 an;
1 sancţiune contravenţională constând în amendă în valoare de 200 lei aplicată conform art. 2, pct. 1 din Legea 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, pentru scandare de injurii şi expresii jignitoare;
1 sancţiune contravenţională constând în amendă în valoare de 400 lei aplicată conform art. 2, pct. 1 din Legea 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, pentru săvârşirea în public de gesturi obscene;
1 sancţiune contravenţională constând în avertisment aplicată conform art. 2, pct. 36 din Legea 61/1991 republicată pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, pentru împiedicarea forţelor de ordine în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
1 sancţiune contravenţională constând în avertisment aplicată conform art.20, lit.a) din Legea 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor sportive modificată şi completată de Legea 10/2012, pentru încercare de pătrundere pe stadion în stare avansată de ebrietate;
Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 3.800 lei.
De asemenea, pentru U.A. de 26 ani din Cluj-Napoca au fost întocmite actele de constatare pentru săvârşirea infracţiunii de operaţiuni cu articole pirotehnice fără drept, faptă prevăzută de art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive. Actele de constatare au fost înaintate Secţiei 1 Poliţie a municipiului Cluj-Napoca pentru continuarea cercetărilor.
În continuare, se vor viziona imaginile video înregistrate în vederea identificării şi se vor lua măsurile legale împotriva persoanelor care au săvârşit fapte antisociale în legătură cu competiţia sportivă.
4 comentarii la “11 suporteri ai lui „U” Cluj, sancţionaţi de Jandarmerie în urma meciului câştigat în faţa CFR-ului”
NU-I BAI MAI DEPARTE ,, AFARA UNGURII DIN TARA”
Rezultatul meciului m-a îneveselit, deşi-s stelist. „U” – echipa Clujului, cfr-înapoi în B!
golani de cartier, astia nu-s suporteri de fotbal
doar suporteri ai NapulaNiuz
@pt decretelul ceausel ALEX:
_CLONAREA PRIN FOTBAL A FOST PRIMUL GAND AL ANEI PAUKER CAND A INFIINTAT ACEST SIMBOL BOLSEVIC DE PROSTIRE(clonare,adeziune republicanocomunista) A TINEREI GENERATII PRIN SPORT, ….iar ulterior clonarea masiva a scolarilor se facu de catre CEAUSESCU prin ultranationalismul sau gaunos si paranoic, care le unfla pipootele si i ungea pe matze pe prostii si incultii tarii ce se credeau buricul pamantului cu tracismul-dacismul lor,…..gradina maicii domnului si alte nazdravanii care sa le aduca comunistilor si securistilor oportunisti voturile puterii necesare, GUVERNARII NON STOP DE LA 30 DEC 1947 pacalaind tara cu asa zisul lor patriotism…, tara fiind mereu coada Europei si niciodata nu a fost si nu va ajunge ca republica sa atinga locul 6 in lume d.p.d.v.economic ca Regatul intre 1934-1939
_primul care v a clonat a fost la nivel de scolarizare bolsevicul M ROLLER(http://www.romlit.ro/mihail_roller_ntre … _si_de_azi_) prin manualul lui GROTESC de istorie falsificata apoi cel mai tare fu Ceausescu, asa cum poti citi in studiul asta de mai jos,special scris pt adormitii Ardealului bocciu.
[„……3)__Tezele din iulie și ultranaționalismul
Perioada de după 1971, cunoscută ca și perioada național-comunismului, va fi caracterizată pe planul istoriografiei de un discurs ultranaționalist.
La 9 iulie 1971, Nicolae Ceaușescu rostește un discurs numit Expunere la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei, prin care critică ”ploconirea față de ceea ce este străin și mai cu seamă față de ceea ce este produs în Occident”. Cere să se pună capăt ”concepțiilor liberaliste, mic-burgheze, anarhice”, și declară că istoria și filosofia nu sunt o meserie de specialitate, ci o activitate ideologică pură pe care trebuie să o practice doar oamenii recrutați prin partid. Astfel, scrierea istoriei devine apanajul partidului – numai el are dreptul de a decide ce se scrie. Și nicio altă concepție nu poate exista cu privire la istoria țării în afara celei oficiale.
După 1971, Ceaușescu s-a folosit de istorie pentru propaganda politică. Tezele principale erau că românii aveau o istorie glorioasă care a condus inevitabil către gloria prezentului, cea mai strălucită epocă din istoria poporului român. Liderul cere istoricilor să scrie ”marea epopee națională”, cu accent pe unitatae națională, lupta pentru independență (ca luptă împotriva străinilor) și vechimea națiunii (obsesia dacismului). Cum Ceaușescu se considera un lider mondial, și poporul român devine unul de excepție, unul din cele mai vechi din Europa. O bună parte a opiniei publice a căzut în această capcană, sedusă fiind de discursul laudativ cu privire la gloria nemuritoare a poporului român.
Schimbarea direcției în istoriografie cerea și o remodelare a panteonului național. Eroii clasei muncitoare au fost înlocuiți de marile figuri ale istoriei naționale: în primul rând regii daci, apoi voievozii din evul mediu. Din epoca modernă, e foarte apreciată personalitatea lui Cuza. Iar Ceaușescu e prezentat, bineînțeles, ca un continuator al acestora, cel care le desăvârșește opera.
O caracteristică a acestei istoriografii național-comuniste este faptul că pune accent pe vechimea românilor, deseori prin sărbătorirea întemeierii unor orașe, în realitate doar date fictive fără bază științifică: în 1975 Craiova sărbătorește 1750 de existență, Alba-Iulia 2000 de ani, iar Buzăul 1600. Apoi, în 1976 se decide ”reconstituirea” curților voievodale de la Târgoviște și Suceava. Iar apogeul e atins în 1980 cu faimoasa celebrare a 2050 de ani de la întemeierea statului dac.
Istoria națională, decisă la Congresul al XI-lea al Partidului
În cadrul acestui congres din 1974, partidul adoptă un nou program politic care începea cu un rezumat în 18 pagini al istoriei naționale. Partidul stabilește astfel tezele oficiale definitive, orice altă interpretare fiind interzisă. Istoria începe cu tracii, oficializând tracomania: tracii sunt prezentați ca una din marile civilizații ale antichității, la egalitate cu grecii și romanii. Aflăm că după retragerea aureliană a continuat să existe pe teritoriul românesc ”un stat neorganizat”. În mileniul ce urmează retragerii romanilor a existat aici o înflorire a civilizației materiale și spirituale pe care a înflorit ulterior feudalismul românesc. Rămânerea în urmă față de Europa din perioada medievală și modernă se datorează migratorilor și ”imperiilor dușmănoase” – otoman, austriac și, atenție, rus! Războiul de independență e prezentat fără a menționa rolul jucat de Rusia, iar formarea României Mari e privită favorabil (însă Basarabia nu e menționată). Actul de la 23 august este prezentat ca opera unică a partidului comunist, fără niciun rol atribuit Uniunii Sovietice și fără menționarea lui Pătrășcanu sau a Regelui Mihai.
Pe lângă aceste directive, Ceaușescu a insistat personal asupra introducerii în programa facultăților de istorie a marxismului, socialismului științific și economiei politice, evident în detrimentul unor materii de specialitate.
”Să lichidăm cu desăvârșire mentalitatea anarhică, mic burgheză, că problemele istoriei, ale diferitelor științe sociale, sunt doar probleme de specialitate. Acestea sunt probleme ale teoriei și ideologiei comuniste.” În lumina acestui scop, Ceaușescu critică ”subaprecierea” gândirii românești și ”atitudinea de ploconire față de tot ceea ce aparține străinătății”, și trasează sarcina de a se realiza o istorie a României în 10 volume (proiect ce nu s-a materializat). Istoriografia va trece treptat sub controlul exclusiv al partidului, institutele de cercetare sunt scoase din subordinea Academiei și trecude în subordinea Academiei de Științe Sociale și Politice (creată în 1970). În perioada 1974-1975, istoricii formați înainte de război sunt pensionați forțat și alungați din universități și institute: A. Oțetea, Daicoviciu, D.M. Pippidi, M. Berza, Constantin C. Giurescu și D. Prodan. Plecările istoricilor în străinătate se restrâng, iar intrarea în facultățile de istorie devine mai dificilă. Din 1976, ”Istoria patriei” devine curs obligatoriu la toate facultățile pentru anul I, iar profesorii proveneau exclusiv din rândurile celor de la Academia de Partid.”]