Lansarea oficială a Platformei media “GipsyMedia” şi a studioului “GipsyRealityTV” va avea loc marţi, 8 Aprilie 2014 ora 11,30, la sediul de pe strada Alexandru Vaida-Voievod, nr. 53-55, Cluj Napoca (in spate la Iulius Mall, fosta “Casa Tineretului”).
„Platforma media şi studioul TV au apărut firesc datorită afluxului de informaţie (negativă, din păcate) referitoare la etnia romă. Iată de ce, ne-am hotărât că este timpul, ca lumea să vadă şi din viziunea etniei noastre părerea sinceră, onestă şi curată, asupra evenimentelor din societatea românească.
Emisiunile originale, realizate în propriul nostru studio, vor reflecta problemele etniei, nu doar dintr-o viziune socială sau politică, ci şi culturală şi emoţională a etniei noastre. Vom încerca să dezbatem cele mai arzătoare probleme actuale, fără să ignoram cultura, istoria şi tradiţia romilor din România.
Grila noastră de programe va curpinde atât emisiuni destinate publicului larg (dezbateri, cultură, învăţământ, arta, economic, social, sport etc), cât şi emisiuni special destinate copiilor şi tinerilor din rândul etniei. Vom incerca să vă prezentăm prin emisiunile noastre şi o altfel de “imagine”, venită din interiorul etniei faţă de problemele actuale ale societăţii româneşti. Vom încerca să vă arătăm şi viziunea noastră şi, dacă foarte mulţi doar vorbesc de INTEGRARE, noi participăm activ la ea”, spun iniţiatorii platformei.
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
10 comentarii la “Platforma GipsyMEdia şi studioul GipsyRealityTV se lansează la Cluj”
Exact asta lipsea la Cluj,oras universitar cu pretentii de cultura,gipsy tv.
deci inca un program tv cu manele si scandaluri? 🙂 nu era deajuns Taraf si KanalD? De ce nu i-au dat numele PARA-RAT-TV?
Lasa frate ca au zis „transilvanistii” 🙂 ca tigani sunt doar la mitici in regat nu si in „aredealul liber si independent „. Mai uitati-va o data poate sunt extraterestri mai stii… Vai mama voastra !
🙂
sper sa fie condus de intelectualii tigani,acei tigani de care ne mandrim si care nu sunt complexati ca sa si renege vechea denumire consacrata, cea de tigani[Catalin Voicu e un exemplu de aplaudat,dar Catalin,fiul marelui violonist Ion Voicu este efectiv un intelectual nu un semidoct de bulibasa sau mascarada de rege sau mai stiu eu ce altceva hazliu…. de ridicol.SCRISOAREA UNUI CLUJEAN DE AL DV. Dl ABRUDAN, UN ROMAN REGAL DIN SPITA INAINTASILOR LUI EROICI PRIN DRAGOSTEA SA PENTRU LIMBA ROMANA(adevarata bijuterie,pasare maiastra,un mracol, o comoara,diamant maiestrit slefuit de geniul lui Eminescu si mesterit de Alexei Mateevici, bucovineano-basarabenii nostrii moldoveni), ar fi si ea de actualitate.
2)eu propun spre studiere http://www.institutuldefilosofie.ro/e107_files/downloads/CFP/Extrase%20CFP%20nr.%201-2011/extras%2010.%20Lucian%20Cherata%20-%20Etimologia%20cuvintelor%20tigan%20si%20(r)rom%20%5BCFP%20nr.%201-2011%5D.pdf……pentru a intelege confuzia care a luat naştere la
introducerea în circuitul european a cuvântului r(r)om, cu aceeaşi rădăcină cu a termenului
român, dar fără nici o legătură în ceea ce priveşte semnificaţia lor.
______a)tyāgan(in) „(cel) care abandonează, părăseşte, pleacă”, …
_______b)cingar/cengar
Astăzi este deja un loc comun în literatura de specialitate opinia, exprimată
aproape unanim de către cercetători, privind prima posibilă menţionare
documentară a ţiganilor, sub denumirea de atsincani, varianta georgiană a formei
greceşti athinganoi, termen folosit pentru desemnarea acestora de către bizantini1.
Această menţiune a apărut intr-un manuscris hagiografic în limba gruzină, datat
1068 d. H., scris de un călugăr georgian la mânăstirea Iviron de la Muntele Athos.
În manuscris se menţiona că în anul 1054 d.H., în timpul domniei împăratului
Constantin al IX-lea Monomahul, au sosit la Constantinopol, din Asia Mică, mulţi
athinganoi ce făceau parte dintr-o “sectă eretică” şi erau renumiţi prin priceperile
lor de ghicitori şi vrăjitori2.
grecii medievali cunoşteau exact semnificaţia cuvântului athinganoi pe care îl foloseau cu un înţeles identic celui din India pentru toate grupurile vagabonde sau de origine presupus inferioară cu care veneau
în contact, încă din perioada stăpânirii lor asupra acestui spaţiu. Sensul peiorativ,
moştenit din mentalitatea indiană, este subliniat şi de atitudinea specială în plan
religios, mai precis reţinerea creştinilor bizantini în contactul cu grupuri de
necreştini care practicau vrăjitoria şi dresura animalelor sălbatice
Privitor la termenii tsiganos şi atsiganos, ne începem cercetarea de la ideile
istoricului George Potra care menţionează şi părerea altor savanţi în ceea ce
priveşte originea apelativului ţigan, ca denumire cu care această populaţie a venit
în Europa denumire care ar proveni de la un aşa numit trib cingar din care aceştia
îşi au originea: „După alţi învăţaţi, numirea de ţigan este o numire a lor proprie, pe
care au adus-o de unde au venit, şi derivă, după cum am spus mai sus, de la
cingari, numele unui popor inferior care trăieşte şi astăzi în India………………………………….
Dar sa căutăm în limba sanskrită, limba mamă a tuturor dialectelor neoindiene (printre
care şi limba ţigănească), originea acestor termeni. Astfel, un punct de plecare ne
oferă structura ati-ga-n(in) cu sensul „(cel) care trece, depăşeşte” formată din
particula ati întâlnită în unele forme de ablativ, ca prepoziţie, cu sensul „dincolo
de”, dar şi ca verb cu sensurile „a trece, a trece de, a depăşi (limite, graniţe)”, „a
păşi, a călca peste un loc care nu-ţi aparţine, interzis” sau „a depăşi, a se separa de”
şi particula ga „care merge, care se mută”. În mod similar poate fi adusă în
discuţie rădăcina tyaj-ga- care, prin contragere, dă forma tyāga- cu sensurile
„abandon, părăsire, plecare, despărţire” şi, de aici, cuvântul compus tyāga-n(in),
tyāgin- „(cel) care abandonează, părăseşte, pleacă”. În ceea ce priveşte sufixul
desinenţial generic –in, cu formele sale –n(in) şi -m(in), în limba sanskrită are un
sens posesiv, el fiind utilizat pentru adjective şi nume de agent (iniţiatorul unei
acţiuni) ca în exemplele de mai sus. În aceeaşi idee, pot fi puse în discuţie şi
structurile sanskrite adhi-GAM „ a veni spre, a se apropia”34 şi adhy-ā-GAM „a
cădea peste, a întâlni”35 etc.
Reluînd cuplul de cuvinte atigan(in) „(cel) care trece, depăşeşte” şi
tyāgan(in) „(cel) care abandonează, părăseşte, pleacă”, se poate observa că
sensurile menţionate de dicţionar sunt complementare în a defini imaginea unui
individ călător, nomad; acesta fiind „(cel) care trece, depăşeşte, abandonează,
părăseşte, pleacă”. Şi tot aici trebuie să căutăm originea şi semnificaţia apelativelor
cingar/cengar considerate de unii cercetători a-i fi însoţit dintotdeauna pe ţigani.
Analizând aceşti ultimi doi termeni, observăm că, într-o posibilă etimologie
sanskrită, cingar, ca variantă velară, poate proveni de la ci-ga-ar, cigār, ci(n)gār
unde ci- înseamnă „a căuta, a cerceta”36, –ga- „care merge, care se mută”, iar
ar(ur) este o terminaţie specifică a cazului ablativ pentru substantive animate37.
Această terminaţie se regăseşte şi în limbile neoindiene ţigănească, hindi şi bengali
(manushestar „de la om”, rromestar „de la ţigan”, phuveatar „din pământ” etc. –
n.n). Continuând raţionamentul, ci(n)gar, şi ca variantă posibil velară, este „(cel)
care caută, merge (de la), se mută”.
……………………………Credem că acesta este şirul de confuzii care stau în
spatele cuvântului ţigan şi considerăm firesc să întâlnim această distorsionare de
sens la graniţa a două lumi diferite cultural şi cu atitudini intransingente în plan
religios. Sensurile vehiculate în teoriile despre originea cuvântului aţigan „de
neatins, intangibil, păgân, impur” converg astfel în conţinut spre percepţia pe care
o aveau populaţiile creştine medievale despre necreştinii cu care veneau în contact:
„păgân”, „spurcat” şi, de aceea, „impur”, „de neatins” etc. La fel, trebuie reţinut
faptul că denumirea de atinganoi cu care sunt menţionaţi ţiganii/presupuşii ţigani
înainte de secolul al XII-lea se referea, în mentalul grecilor, în sens indian, în
primul rand, la oamenii din afara rânduielilor normale din organizarea unei
societăţi şi, în al doilea rand, la o parte dintre membrii castei inferioare shudra. Din
aceste motive, este firesc să nu ne mai întrebăm de ce nu au fost luate în
considerare sensurile complementare, anume acelea date de cuvântul tinganos:
„nepăgân”, „nespurcat”, „pur”, „de atins” etc.
În urma acestor observaţii, credem că putem să propunem cu îndreptăţire
ipoteza originii sanskrite a cuvintelor aţigan şi ţigan, cu semnificaţiile „nomad,
migrator, călător, căutător”, acestea fiind mult mai legate de istoria acestei etnii şi
susţinute de o logică suficient de coerentă a datelor cunoscute până în prezent în
domeniu.
Denumirile derivate din termenii greceşti atsiganos, tsiganos, în majoritatea
ţărilor europene, sunt considerate astăzi aproape în unanimitate drept peiorative de
către comunităţile de ţigani şi cercetători, cu trimitere eronată la semnificaţia legată
de consemnarea din manuscrisul georgian de la 1068, cu conotaţiile negative
analizate mai sus.
____TIGAN____
Dincolo de suportul ştiinţific avansat în argumentaţie, semnificaţia propusă
pentru termenul ţigan, aceea de „nomad, migrator, călător, căutător”, nu are nici un Dincolo de suportul ştiinţific avansat în argumentaţie, semnificaţia propusă
pentru termenul ţigan, aceea de „nomad, migrator, călător, căutător”, nu are nici un sens peiorativ, ci, dimpotrivă, vine să restituie demnitatea unui cuvânt, dar şi a
etniei pe care acesta o desemnează.
În ceea ce priveşte cuvintele r(r)om, dom şi lom care
semnifică cele trei ramuri principale ale migraţiei ţiganilor din India de Nord spre
Europa (ramura „de vest”, „de sud-vest” şi respectiv „de nord”)
câteva elemente deja cunoscute şi
consemnate de diverşi cercetători ca sigure. Astfel, Angus Fraser precizează că
apelativul rom din limba ţigănească se regăseşte în limba persană sub forma dom,
iar în armeană sub forma lom, cu aceeaşi semnificaţie, anume aceea de „bărbat, soţ
(stăpân al casei)Analizând cuvântul rom, aflăm din dicţionarele de limbă ţigănească faptul că
acest cuvânt, în varianta rrom, are semnificaţiile „bărbat, ţigan”44. Într-un alt
dicţionar45 se precizează semnificaţii apropiate pentru cuvântul rrom, anume
„bărbat, soţ, ţigan (membru al etniei ţiganilor), membru al unei comunităţi de
ţigani”. Dacă vom continua analiza noastră cu primele două semnificaţii, acelea de
„bărbat, soţ”, observăm că ne aflăm aproape de semnificaţiile de „bărbat, soţ
(stăpân al casei)” puse în discuţie de cercetătorul Angus Fraser pentru cuvintele
dom şi lom46. Această asimilare de sensuri o facem şi cu gândul la mentalitatea
tradiţională asiatică şi în general al societăţilor patriarhale în care bărbatul, în
general, şi soţul, în particular, au un loc şi un rol special, privilegiat, în familie,
acela de „domn, stăpân”.
………..În finalul cercetării întreprinse constatăm asemănarea fonetică a termenilor
atinganoi, atigan(in) şi tyagan(in), termeni care, după cum am văzut, au
semnificaţii diferite pentru că reflectă aspecte diferite ale unei realităţi complexe
prin care se încearcă explicarea lumii ţiganilor. Din păcate, în acest context,
termenul atinganoi, cu semnificaţia lui nefastă, a reuşit să se substituie termenilor
atigan(in) şi tyagan(in) în variantele lor greceşti, atsiganos şi tsiganos
că la grave confuzii care s-au perpetuat mai multe sute de ani.
Considerăm că lămurirea etimologiei cuvintelor ţigan şi rom (rrom) prezintă
o importanţă specială atât în plan ştiinţific cât şi în plan social prin folosirea corectă
a lor şi eliminarea confuziilor de orice fel.
Prin acest demers se redă ţiganilor
apelativul lor istoric (ţigan) cu semnificaţia lui corectă şi rămâne cu sensurile
iniţiale cel de-al ddoilea apelativ r(r)om ), în înţeles mai restrâns, acela de identificare la nivel familial şi comunitar.
George Coşbuc: Ţiganii
de George Topîrceanu
Dorm cîmpiile-n lumină.
Peste pacea lor senină
Cade soarele-n apus.
Un convoi s-arată-n zare…
Creşte-ncet pe drumul mare
Şi cum vine tot mai tare
Pulberea se-nalţă-n sus.
Vin ţiganii!… Fără veste
Pe la porţi răsar neveste,
Satul se deşteapt-acum —
Cînd prin văl de praf subţire
Începură să se-nşire
Cară mici cu coviltire
Scîrţîind încet pe drum.
Trec flăcăi cu urşi în lanţuri.
Cîinii, deşteptaţi din şanţuri,
Latră fără să-i asmuţi
Şi orbiş s-aruncă-n cete, —
Dar flăcăii largi în spete,
Cu ochi mari, cu negre plete,
Calcă mîndri şi tăcuţi…
Vine-apoi pestriţa gloată
Cu gospodăria toată.
Caii slobozi, fără frîu,
Duc merindele-n spinare
Şi se ţin pe lîngă care,
Iar vătavul stă călare
Cu harapnicul la brîu.
Sar copiii goi şi strigă,
Cer la poartă mămăligă,
Babe frînte din mijloc,
Iar ţigăncile cu gura
Înteţesc harababura
Cînd îţi umplu bătătura
Să-ţi ghicească din ghioc.
Vin mişcînd din şold alene
Cu privirile viclene
Şi cu sînii arşi de vînt,
De la sudul tainic, unde
Soarele-ndelung pătrunde
Bronzul formelor rotunde
Stingherite de veşmînt…
S-a oprit lîng-o poiată
Un ţigan răzleţ de ceată, —
Ochii-i fug după găini…
Strîns îşi ţine-acum vioara
Şi, cum trece ulicioara,
Fac în urma lui ca cioara
Toţi copiii din vecini.
Mai încolo, pe-o mîrţoagă,
Dintr-o gură de desagă
Atîrnată de oblînc,
Fără scîncet, cu sfială,
Iese negru la iveală
Numai cît o portocală
Un căpşor mirat de ţînc.
Lume pe la porţi se-ndeasă.
Chiar şi doamna preuteasă
Şi-a lăsat gherghefu-n pat
Şi-şi păzeşte-n prag odaia.
Creşte-n uliţi harmalaia
Cînd domoală trece laia
Cătră margine de sat.
…………….
Şi s-au dus… Pe cîmp, pe drumuri,
Pale străvezii de fumuri
Se ridică-n depărtări.
Limpede-asfinţit coboară;
Crezi că-n uriaşa-i pară
Un oraş întreg, o ţară
Arde dincolo de zări
Asta ne mai lipsea. Parca vad emisiuni in care se arata cat sunt de persecutati, ce traditii bogate au, cum stiu sa cante si sa danseze, sa faca oale si potcoave si cat de baljini sunt. Si voi vedea de asemenea romanasi care vor pune botul, aceeasi admiratori de-a lui Gadea si Badea, ca doara vin alegerile, nu?
@ROMELIA
_-din cate stiu eu Basescu are rude bulibase iar Eba a facut prima ei campanie electorala mediatizata sprijinita de bulibasele de Rahova si Ferntari daca iti aduci aminte!
_Antena 3 a fost OK pana de curand cand a inceput linsajul politic al lui CRIN ANTONESCU, evident la comanda PSD.Gadea ca Gadea dar Ciuvica si Razvan Dumirscu si o doamna de pe acolo i-am uitat numele,oricum buuuna cucoana,care tot il gratuleaza pe Baadea cand e pe post, ca i’o fi placut damei muschii berbatului, asta e,dar cert e ca si ea se compromite ptk o tot da in mod jenant cu acuzatii ridicole contra lui CRIN, cand e clar ca nu Crin a semnat ca un las si pe sub masa hartia aia cu Basescu ci ginerele machiavelicului ILIE SARBU, dar acum, sanchi,vinovatul principal e CRIN si nu marele partid FSN al bolsevicului Iliescu,scapat inca nejuganit pt masacrul de la asa zisa revolutie si campania criminala de dinainte de DUMINICA ORBULUI.
un teritoriu multinational, cum va place voua sa va alintati; dupa maghiarizatul-tiganescul pro-tv, de maaare audienta la ardeleni, dupa transilvania-live-ghermanitul, iata-i si pe puradei la masa verde. Sa va fie de bine, nanasilor!
Aceasta televiziune a fost creata in scopul de a informa fiecare Rom. Nu dorim scandaluri la tv.