Homosexualitatea nu înseamnă democrație, civilizație și progres

Nu tolerezi homosexualitatea în spațiul public? Ești împotriva căsătoriilor și adopțiilor gay? Te dezgustă stilul de viață al homosexualilor? Atunci după spusele activiștilor homosexuali, ale neomarxiștilor, liberalilor, și altor indivizi ”spălați pe creier” de corectitudinea politică și marxism cultural, ești un fascist, un homofob, un extremist, un intolerant, un înapoiat care niciodată nu o să aprecieze democrația, civilizația și progresul. Dacă pare limbaj de lemn ce am scris mai sus, asta e, am punctat doar cum gândesc unii dintre cei ce au susținut anul acesta parada homosexualilor, un eveniment ”obscen” îndreptat împotriva creștinismului și a voinței majorității românilor. Cei ce se ascund în spatele celor trei cuvinte din titlul articolului, nu au practic nici o legătură cu acești termeni.

Am participat și anul acesta la Marșul Pentru Normalitate organizat de Mișcarea Noua Dreaptă în centrul capitalei. M-am convins că după 15 ani de la legalizarea homosexualității în România și după o propagandă gay tot mai intensă, românii nu acceptă la ora actuală această ”afecțiune morală” pe care Uniunea Europeană vrea să ne-o bage pe gât! După marș, am urmărit o emisiune la B1TV, unde liderul ND, Tudor Ionescu, era în dezbatere cu parlamentarul ateu Remus Cernea. Cel din urmă era atât de obsedat în a găsi argumente pentru a justifica căsătoriile homosexuale (degeaba le spune parteneriate civile că tot aia sunt sub o altă formă) încât a ajuns să încerce să-i convingă pe români că tolerarea homosexualității și cedarea în fața cererilor activiștilor gay ar fi caracteristice unei democrații puternice, unui stat civilizat și că ar duce la progres. Totul pentru că state precum SUA, Anglia, Franța, Spania, Olanda, Belgia, Germania, Suedia sau Danemarca, unde homosexualii au ajuns să facă cam tot ce vor, sunt țări bogate. Desigur, în categoria țărilor care au legalizat căsătoriile între homosexuali intră și state precum Columbia, Brazilia, Costa Rica, Argentina sau Africa de Sud, locuri în care mulți oameni nu trăiesc bine. Cernea însă nu este singurul în mintea căruia toate valorile se învârt în jurul unor practici sexuale exagerate, toți activiștii homosexuali încearcă să asocieze apucăturile lor cu democrația.

Dar ei uită un lucru, democrația nu înseamnă doar toleranța față de orice exces, nu înseamnă corectitudine politică, sau dictatura unei minorități sexuale incisive, ci înseamnă puterea majorității democrate. Într-o adevărată democrație, care din păcate nu o avem consolidată nici în România și nici în Occident, majoritatea își impune voința. Dacă majoritatea e împotriva propagandei homosexuale în public și a căsătoriilor între homosexuali, atunci e anti-democrat ca acestea să fie impuse împotriva voinței poporului. Asta e esența democrației, ci nu o ”minte deschisă” în fața oricărei morale. Marxismul cultural doar pretinde a fi tolerant, în realitate neomarxiștii sunt plini de ură și ignoranță când vine vorba de opinii contradictorii cu ideologia lor. Apoi, a asocia homosexualitatea cu civilizația e penibil. Secole și milenii întregi omenirea s-a dezvoltat cultural, spiritual, social, politic și tehnologic fără ca acceptarea unui stil de viață ”bolnav” să influențeze asta în mod pozitiv.  Uitați-vă doar cum au defilat pe străzile Bucureștiului și gândiți-vă dacă ”civilizație” e cuvântul care vă vine în minte privind niște oameni care au ales să-și manifeste ”frustrări” sexuale în stradă și să le bage altora pe gât ”manifestările” în care cred.

Iar progresul de care vorbesc activiștii homosexuali nu este în mintea lor excesivă doar cultural sau politic, ci include și un progres economic. A fost foarte penibil să privesc cum Cernea încerca să explice românilor că toleranța față de propaganda homosexuală înseamnă prosperitate economică. Cât de ignorant poți să fii încât să faci o conexiune între homosexualitate și economia unei țări? Sau poate nu știm noi, muritorii de rând, că homosexualii sunt niște genii economice şi imediat cum le vom face pe plac vor ridica România pe culmile progresului. Apoi, să spui că acceptarea căsătoriilor între homosexuali ar atrage companii străine e o afirmație deplasată. În China nu sunt recunoscute căsătoriile între persoane de același sex, iar până în 1997 homosexualitatea era ilegală. Însă o mulțime de companii occidentale au investit în China, evident pentru forță de muncă ieftină, nu pentru homosexuali. Cum cei mai mulți neomarxiști sunt din punct de vedere economic socialiști sau anarhiști, m-aș fi așteptat să știe că sistemul capitalist se învârte în jurul banilor, nu al cerințelor homosexualilor. Dar nu poți să le ceri unor astfel de oameni să gândească în echilibru? Tot ce știu e să-i facă pe alții înapoiați pentru că nu acceptă imoralitatea, când în realitate ei sunt cei ”înapoiați” deoarece nu acceptă voința majorității, uitând că trăim în democrație.

Referendumul din Irlanda, unde 62% din cetățenii cu drept de vot au votat în favoarea căsătoriilor între homosexuali și lesbiene, a fost un prilej de bucurie pentru neomarxiști și toți susținătorii acestui stil de viață degenerat. Pentru mine arată doar trista realitate la care s-a ajuns în Occident, oamenii au fost efectiv ”spălați pe creier” de către propaganda anti-creștină și pro-homosexuală, încât au acceptat ca ceva normal o ”manifestare” ce strămoșilor lor nici nu le-ar fi trecut prin cap că ar fi posibilă. În ciuda acestui fapt, trebuie să fiu de acord cu ce a spus Tudor Ionescu: să se facă un referendum asemănător și în România unde să ne pronunțăm odată pentru totdeauna dacă vrem parade ale homosexualilor, căsătorii și adopții gay, propagandă homosexuală în public și în școli, etc. România e un stat majoritar creștin, în care cea mai mare parte a populației e împotriva ”excesului” pe care activiștii homosexuali îl venerează. Românii cred că nu vor să vadă o nuntă între Gogu și Dorel, nu vor să vadă homosexuali care adoptă copii pe care îi transformă în trofee ideologice, când orice copil are dreptul la o mamă și un tată. Și nici nu vrem să vedem travestiți și anarho-comuniști care să îi învețe în școli pe copii că homosexualitatea e ceva normal, sau chiar să-i ducă la paradele lor. Cel mai democratic ar fi să se facă un referendum în care să ne impunem voința: aceea că avem dreptul la o familie tradițională și dreptul de a nu accepta tot ce este opus acesteia.

Codrin Goia