ND-AradAn de an, în 6 octombrie, sunt omagiaţi la Arad mai mulţi generali care au luptat de partea Ungariei în timpul revoluţiei paşoptiste. Deşi aceştia sunt autorii unor masacre antiromâneşti, la festivităţile organizate de UDMR şi de unele formaţiuni extremiste maghiare participă şi autorităţile locale din Arad, inclusiv primarul Gheorgeh Falcă. Pentru a-şi arăta opoziţia faţă de aceste provocări, tinerii naţionalişti de la Noua Dreaptă Arad au anunţat că vor organiza la rândul lor un miting de protest.

“Noua Dreapta a primit aviz favorabil (conform adresei nr. 58948 din 18.09.2014) pentru adunarea publica dedicata comemorarii celor 40.000 de romani asasinati in Transilvania intre 1848 si 1849 de trupele maghiare comandate de cei 13 generali criminali, aviz ce a urmat adresei de refuz nr 36.570 din 19.09.2014. Precizam ca avizul favorabil, pentru mitingul din 06 octombrie 2014, s-a obtinut doar atunci cand s-a adus la cunostinta membrilor comisiei pentru avizarea adunarilor publice ca va fi actionata in instanta, in contencios administrativ. Unii membrii ai comisiei au facut presiuni asupra reprezentantului Noii Drepte prezent la comisie, in vederea modificarii zilei mitingului, pentru a nu-i deranja pe cei care vin sa-i comemoreze pe cei 13 generali (niste criminali responsabili de moartea a 40.000 de romani) care se vor afla la Biserica Catolica. Noua Dreapta nu a cedat presiunilor si nu v-a ceda niciodata atata timp cat este vorba de interesul national”, se arată într-un comunicat de presă semnat de Angel Popescu, liderul local al formaţiunii.
“Deasemenea, Noua Dreapta Filiala Arad respinge categoric initiativa legislativa lansata de UDMR, la Cluj, cu privire la autonomia tinutului regional secuiesc (respectiv judetele Harghita,Covasna si intreg judetul Mures). Singura noutate adusă de acest proiect de lege este revendicarea în întregime a judeţului Mureş, ceea ce depăşeşte cu mult limitele aşa-zisului ”ţinut secuiesc”. Explicaţia este cât se poate de pragmatică: România are a treia rezervă de gaze din Uniunea Europeană (după Olanda şi Marea Britanie) şi peste 60% din totalul producţiei de gaze naturale din România este extrasă pe teritoriul judeţului Mureş! Miza este deci economică şi tare mă tem că o mare putere de la est sau de la vest urmăreşte anularea independenţei energetice a României. (din interviul d-lui Tudor Ionescu). Noua Dreapta atrage atentia lui Kelemen Hunor ca, daca la Arad pe 06 octombrie, va vorbii despre autonomia teritoriala a tinutului secuiesc isi asuma un mare risc si va suporta toate consecintele ce decurg de la o astfel de instigare la separatism. Noua Dreapta Filiala Arad NU va mai tolera nesimtirea UDMR si niciun gest ce aduce atingere UNITATII, INTEGRITATII si SUVERANITATII ROMANIEI”, concluzionează Angel Popescu.

cei-13-generali-de-la-arad

Statuia generalilor criminali a fost plasată în centrul Aradului la 1890, pe vremea când oraşul era supus administraţiei maghiare. Demontată de către autorităţile române în 1925, după marea unire, statuia a fost expusă din nou abia în 2004.

Cei 13 au fost ofiţeri ai armatei imperiale austriece, având taberele militare pe teritoriul Ungariei în momentul izbucnirii Revoluţiei paşoptiste la data de 15 martie 1848. Ei au fost executaţi prin sânzurare în 6 octombrie 1849 pentru că s-au alăturat mişcării revoluţionare a lui Lajos Kossuth, susţinând pretenţiile maghiare de independenţă faţă de Austria, încălcându-şi astfel jurământul de fidelitate faţă de Casa de Habsburg. O parte dintre ei au fost maghiari, trei au fost austrieci, iar câte unul dintre executaţi a fost de naţionalitate germană, sârbă şi croată.

Ofensiva celor 13, aflaţi sub comanda generalului polonez Jozef Bem, s-a soldat cu ocuparea temporară a Transilvaniei, între lunile ianuarie-martie 1849, de către revoluţionarii maghiari. În această perioadă au avut loc asasinate şi masacre coordonate împotriva românilor. În plus, mai multe sate au fost distruse prin incediere (între câteva zeci şi până la 300, după unele surse).

Ar mai fi de menţionat că atrocităţile antiromâneşti, punerea greoaie în practică a legii privitoare la desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la luptă pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram Iancu, la numai 25 de ani, a devenit conducătorul oştii ţărăneşti antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu autorităţile militare austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluţionare maghiare, superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de “Crăişor al munţilor”.

Sursa: FrontPress.ro