Cenaclul literar „Radu Stancaˮ, ediția întâi

Miercuri, 12 noiembrie, a avut loc ședința inaugurală a Cenaclului literar „Radu Stancaˮ (fost „Vasile Savˮ), aflat sub egida Ligii Scriitorilor din România. Cenaclul funcţionează la Centrul de Zi pentru Vârstnici Nr. 2, condus de Maria Bobină, în sediul temporar din str. 21 Decembrie nr. 108.

Întâlnirea a fost deschisă de Maria Bobină, care a adresat salutul de întâmpinare, după care i-a dat cuvântul poetului Al. Florin Ţene, conducătorul cenaclului şi preşedintele naţional al LSR, care a prezentat ordinea de zi. În cuvântul său, a menţionat că, după zece ani, cenacliştii au ales să-şi desfăşoare activităţile sub semnul altui patron spiritual, poetul şi omul de teatru Radu Stanca (1920-1962).

Prof. Antonia Bodea, conducătorul Cenaclului „Artur Silvestriˮ, a venit înaintea colegilor cu un eseu-portret în care a surprins liniile directoare ale activităţii culturale a lui Radu Stanca. Numele lui Radu Stanca se leagă indisolubil de Cercul Literar de la Sibiu, unde s-a afirmat ca poet, şi de dramaturgia românească postbelică. Grupul de literaţi din jurul „Revistei Cercului Literarˮ, al cărei redactor a fost Ion Negoiţescu, s-a manifestat în direcţia artei ca modalitate de implicare în viaţa cetăţii, fiind, în acelaşi timp, „frondă la adresa tradiţionalismuluiˮ. În articolul „Resurecţia baladeiˮ, Radu Stanca afirma că genul baladesc este o modalitate lirică de trăire şi expresie. Antonia Bodea a subliniat că fiecare dintre cele cincisprezece balade ale poetului au la bază mituri sau momente cruciale din trecutul istoric, în vreme ce în genul dramatic el a fost autorul unui „teatru de factură poematicăˮ.
În privinţa recuperării operei lui Radu Stanca, un rol esenţial l-a avut conf. Anca Sîrghie, care şi-a luat doctoratul cu un studiu monografic închinat poetului-dramaturg, a cărui operă continuă să o cerceteze, pregătind pentru tipar o lucrare exhaustivă închinată lui. Pentru a ilustra trăsăturile baladistului Radu Stanca, Antonia Bodea a lecturat poemul închinat Ioanei d’Arc.

În luarea sa de cuvânt, Voichiţa Pălăcean-Vereş a vorbit despre faptul că poetul, deşi discipol şi asistent al lui Blaga, nu este un epigon al expresionismului şi că poezia sa, originală şi proaspătă, poate fi considerată expresia „resurecţiei romantismuluiˮ. Interesant este şi că opera poetică a lui Radu Stanca este bine consolidată în conştiinţa publicului, cu toate că acesta a semnat mai puţin de două sute de poeme. Pentru a ilustra calităţile liricii lui R. Stanca, Voichiţa Pălăcean-Vereş a recitat „Frunzele (Elegie de toamnă)ˮ.

Al. Florin Ţene l-a omagiat pe Radu Stanca citind poemul emblematic al acestuia, „Sunt cel mai frumos din oraşul acestaˮ, urmat de două poezii proprii închinate patronului spiritual al cenaclului, „Sunt poetul esenţelor tariˮ şi „Sunt frumosul nebunˮ.

Reputatul scriitor Teodor Tanco, pentru prima oară în mijlocul cenacliştilor, a emoţionat audienţa cu evocarea lui Radu Stanca, fiind singurul dintre cei prezenţi care l-a cunoscut personal, în timpul studenţiei, când audia cursurile lui Lucian Blaga, şi la anii deplinei maturităţi. „Subiectul copleşitorˮ a fost tratat de prof.univ. Teodor Tanco cu un preambul despre Cercul de la Sibiu, subliniind că „gruparea cenacliştilor n-a fost unitară sub raport esteticˮ şi că „Sibiul nu mai poate ieşi de sub autoritatea personalității literar-artistice a lui Radu Stancaˮ.

Vasile Puiu Sfârlea a intervenit spre a vorbi despre atmosfera de la cursurile lui Liviu Rusu, profesor al Universităţii clujene în acelaşi timp cu poetul-filosof.

În finalul şedinţei, ing. Ioan Ghiorţean, de 90 de ani, decanul de vârstă al participanţilor, aflat pentru prima oară la cenaclu, a citit trei poezii proprii, „Uitămˮ, „Decepţieˮ, „Tu şi euˮ, fiind răsplătit cu aplauze de public.

Următoarei ședință de cenaclu va avea loc, începând cu orele 11, în 10 decembrie.

Voichița Pălăcean-Vereș