Rezultatul alegerilor este victoria serviciilor. Nu neapărat româneşti

Rezultatul alegerilor prezidenţiale nu este unul determinat de nemulţumirea populară şi nici de modul dezastruos de guvernare din ultimi ani, atât din „Epoca Boc”, dar şi din „Repriza Ponta”. Votul popular nu a fost determinat nici măcar de propunerile legislative aberante pe care le-a propus tabăra aflată vremelnic la guvernare. Nu, acestea existau de mult timp şi erau vizibile pentru cei care ştiu să traducă gesturile politice ale conducătorilor noştri în registrul corect. Realitatea este că a fost o uriaşă victorie a serviciilor secrete, nu neapărat româneşti, care s-au priceput de minune să manipuleze masele de alegători prin intermediul reţelelor sociale.

Strategii de campanie ai lui Klaus Iohannis, unii dintre ei urmând să apară în lumina reflectoarelor abia în perioada următoare, după „sesiunile de pregătire” ale proaspătului preşedinte cu Traian Băsescu, au înţeles faptul că manipularea tinerilor a devenit foarte uşor de realizat prin folosirea reţelelor sociale, despre care Vladimir Putin spunea, nu demult, că ar fi implementate special de serviciile occidentale pentru manipularea maselor. Pe fondul nemulţumirii populare, agitatorii cibernetici şi cei din mass-media au avut un succes nesperat chiar şi de ei, într-o societate unde capul este folosit şi la altceva, în afară de a susţine pălăria.

În spaţiul virtual nu partidele politice deţin controlul mediatic, ci indivizii care îşi dau cu părerea despre politică şi care, printr-o simplă postare, pot multiplica acum de milioane de ori o informaţie pe care nimeni nu mai are timp să o verifice. În acest mecanism, un rol esenţial îl are comunicarea interpersonală şi relaţia mai apropiată între cetăţenii politici online şi membrii grupurilor lor sociale. În acest mediu nu se aplică principiile din comunicarea mediatizată clasică. La televizor sau în publicaţiile scrise, dezbaterea este controlată de anumite reguli stricte şi deontologia îi obligă, măcar din punct de vedere moral, pe autori, să verifice mesajul pe care îl transmit, şi vorbim aici de actorii principali ai comunicării clasice cu care ne-am obişnuit, adică politicienii şi jurnaliştii. În mediul virtual mesajul nu mai poate fi controlat, feedback-ul este mult mai puternic, dar corectitudinea
informaţiilor nu. Politicienii şi jurnaliştii au din ce în ce mai mică influenţă în acest mediu.

Grupul de interese aflat în spatele lui Klaus Iohannis a înţeles cum poate fi mobilizat mediul online şi cât de important este să-i laşi pe fani să devină vectorii tăi de imagine. Datorită acestui lucru, rata angajamentului a fost una foarte mare, tradusă în numărul foarte mare de voturi. Numărul de fani ai noului preşedinte a depăşit un milion în campania electorală. De cealaltă parte, Victor Ponta nu a reuşit să-i mobilizeze pe fanii paginii sale de Facebook (peste 700.000) să descentralizeze mesajul politic, astfel încât acesta să ajungă în toate nodurile reţelei, rata de angajament fiind pentru acesta una destul de mică, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2012. Se dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, că PSD este deficitar în privinţa comunicării cu propriul electoral, alta decât prin comentarii aride, făcute la televizor, sau prin conferinţe ţinute în limbaj de lemn. Din păcate, în mediul
virtual se observă o scădere drastică a calităţii discursului, iar limbajul folosit este în mare parte colocvial, temele folosite de actorii politici în reţelele sociale fiind în mare măsură nepolitice, în timp ce temele politice sunt prezentate de aceştia sub formă de ştiri scurte, pentru amuzamentul vorbitorilor. Manipularea în masă prin acest procedeu face, însă, pentru prima dată, să nu ştim nici după validare dacă actualul preşedinte are vreo idee despre funcţia pe care o ocupă, dacă intenţionează să schimbe cu adevărat ceva sau se limitează la indicaţii populiste la adresa guvernului speriat de eşec al lui Victor Ponta.

Interesant este şi faptul că opoziţia nici măcar nu a mai făcut apel la subiectele cu adevărat „grele” în campanie prezidenţială, ale cărei ecouri nu s-au stins însă, şi abia acum apar la suprafaţă subiecte importante despre cei doi candidaţi, cum ar fi cele despre procesul soţiei lui Iohannis sau cel despre intenţia lui Victor Ponta de a gira o finanţare de zeci de milioane de euro pentru o aşa-zisă echipă de formula 1. „Serviciile” din spatele candidaţilor au considerat, pe bună dreptate, că mulţi dintre alegători sunt prea puţin evoluaţi pentru a putea disemina cum se cuvine asemenea subiecte. Aşa că s-au limitat la banalităţi, cum ar fi cozile de la secţiile de vot, de exemplu. Fenomenul „coada” a dat preşedintele, iar fenomenul reţelelor sociale a dat startul unui nou mod de manipulare în masă, foarte periculos, şi care a fost testat acum pentru prima oară cu adevărat asupra poporului român.

Mirela Manu – Expres Magazin