Femeia îmbolnăvită şi ascunsă de angajator poate fi orice român din Austria

Când prietenul şi redactorul şef al publicaţiei Jurnalul Românesc, Ionică Armanca, mi-a povestit cazul unei femei îmbolnăvite şi ascunse de angajator în Austria nu mi-a venit să cred. Totul părea dintr-un film de Hitchcock sau despre Kafka. În civilizata şi moderna ţară „europeană” Austria o româncă poate fi adusă la muncă, ca sclavii „negrii pe plantaţia” de bumbac din America secolului XIX, şi îmbolnăvită cu bună ştiinţă. Angajatorul a profitat de naivitatea şi dorinţa femeii de a câştiga un ban cinstit în Austria şi a reptratizat-o să îngrijească un bătrân bolnav de o boală gravă de piele. Femeia nu a ştiut că bătrânul este bolnav şi în câteva zile i-au apărut ulceraţii roşii pe piele. Angajatorul în loc să o ajute a lăsat-o la un medic generalist, care nu s-a atins de ea pentru că nu e …dermatolog. Ei au diagnosticat-o în bătaie de joc cu infecţie urinară. Angajatorul în loc să o ducă pe femeia cu 40 grade febră şi abia ţinându-se pe picoare la spital a dorit să o urce în microbuz înapoi spre România. Dacă murea pe drum!?

Noroc cu românii sufletişti din Viena, care au aflat de caz şi au internat-o de urgenţă la spital. Aici e bine îngrijită şi sub protecţia Jurnalului Românesc din Viena, care s-a interesat de caz şi l-a făcut public. În loc de mulţumiri Ionică Armanca şi Jurnalul Românesc au primit ameninţări, de la cei implicaţi direct în ascunderea femeii, pe reţele de socializare. Mai mult, unii „anonimi” de la Ambasadă sau Consulatul României din Viena au sfătuit-o pe femeia bolnavă să nu ia legătura cu presa, după ce iniţial nu le-au păsat de soarta acesteia şi de abuzul la care a fost supusă de angajator. La spital femeia a primit un telefon în care i se cerea să nu vorbească cu redactorii de la Jurnalul Românesc. Cazul grav al femeii ascunse şi îmbolnăvite de angajator este un punct de referinţă negativ, un turnesol a ceea ce poate păţi orice român care merge la lucru în Austria şi atunci când are probleme, misiunile noastre diplomatice, înţesate de foşti comunişti şi securişti, plătiţi pe bani grei din taxe şi impozitele românilor, le întorc spatele şi nu se implică. Abia acum realizez cu adevărat importanţa publicaţiei independente Jurnalul Românesc pentru românii din Austria, singurul ziar care are mereu uşa redacţiei deschisă pentru a face publice abuzurile la adresa românilor, care merg la muncă în străinătate şi care sancţionează indiferenţa „penală” a misiunilor diplomatice româneşti.

Ionuţ Ţene