Cluburi de dezbatere pentru liceeni clujeni

Aproape jumătate dintre români se tem să vorbească în public, în timp ce 5% spun nu ar putea să o facă niciodată, pentru că teama lor ar atinge cote maxime. Aceasta este concluzia unui studiu, realizat de o agenţie de profil. Specialiştii de la Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică spun însă că cercetarea este optimistă. Tocmai de aceea, aceştia se luptă, de mai mulţi ani, să determine autorităţile să schimbe metodele de predare, dar şi să introducă un curs obligatoriu de retorică. Până atunci, experţii organizează cluburi, în cadrul cărora îi ajută pe liceeni să îţi depăşească frica de exprimare.

Sebastian s-a înscris în clasa a XI-a la clubul de dezbatere tocmai pentru a-şi învinge teama de a vorbi în public. După doar o lună, liceanul spune că nu a mai simţit niciun fel de anxietate atunci când trebuia să vorbească în faţa colegilor. Acum, după un an de participări la dezbateri, poate să vorbească liber pe aproape orice temă.

„Începeam să tremur şi simţeam că ce o să zic nu o să fie îndeajuns de bun sau o să zic o prostie. Prind publicul mult mai repede, ştiu acum câteva şiretlicuri, ca să zic aşa, care să mă ajute să captez atenţia”, explică acesta, conform DIGI.

Ideea deschiderii acestor cluburi au avut-o cei de la Asociaţia Romană de Dezbateri, Oratorie şi Retorică. Specialiştii de aici au reuşit, în timp, să deschidă mai multe astfel de cluburi în toată ţara, astfel că acum aproximativ 2.000 de liceeni sunt iniţiaţi în tainele oratoriei. Împărţiţi în două tabere, pro şi contra, tinerii simulează practic dezbaterile legislative ale unui parlament. Chiar dacă au doar 15 ani, ei ajung să discute teme de interes naţional şi chiar internaţional.

„M-a ajut să îmi organizez mult mai bine ideile şi discursul în general şi să nu vorbesc doar de dragul de a vorbi. Plus că până atunci nu prea citeam, aşa, reviste cu probleme de actualitate”, a afirmat unul dintre participanţi.

Experţii în dezbateri din cadrul ARDOR spun că cei mai mulţi români se tem să vorbească în faţa unui public, iar atunci când o fac, majoritatea au probleme în a-şi duce ideea la bun sfârşit. Problema stă chiar în sistemul de învăţământ românesc, care e mai mult bazat pe scris decât pe exprimare, spun aceştia. Mai mult, în şcolile româneşti nu există o materie obligatorie de argumentare şi retorică.

„În Australia, se începe încă din clasa a III-a. Un format de unu contra unu, în care se vorbeşte doar 2 minute de fiecare parte pe o temă simplă, de genul: Copiii nu ar trebui să aibă acces la telefoanele mobile”, a explicat Emil Mesaroş, preşdintele ARDOR.

În lipsa unor cursuri obligatorii care să înceapă din învăţământul primar, românii ajung la maturitate cu probleme de exprimare care le afectează atât viaţa privată, cât şi cea profesională, susţin psihologii. Astfel, dacă vor să remedieze problema, au nevoie de ajutorul specialiştilor care să îi înveţe cum să îşi structureze un discurs, dar şi cum să îşi controleze emoţiile.

„Oamenii se gândesc că vor fi evaluaţi atunci când îşi exprimă ideile, ei, ca persoane. Apar modificări în conductanţa electrică a pielii, de exemplu, ritmul cardiac”, susţine psihologul Daniel David.

V.T.