Cluj-Napoca – probabil oraşul în care se trăieşte cel mai bine din România

De câţiva ani Cluj-Napoca cunoaşte o dezvoltare economică, culturală şi socială fără precedent. De multă vreme a devansat oraşe ca Timişoara, Braşov, Constanţa, Sibiu sau Iaşi. Se bate să ia locul Bucureştiului. Seria evenimentelor cultural-artistice spectaculoase legate de Zilele Clujului, Festivalul internaţional de poezie „Lucian Blaga”, Festivalul de Film Comedy sau TIFF au înscris municipiul în rândul capitalelor europene a tineretului în 2015. Înainte de concertul lui Julio Iglesias, care a adunat 10.000 de spectatori din Ardeal în cea mai modernă sală polivalentă din Europa Centrală şi de Est, chiar vorbeam cu unul din managerii oraşului că artera zonală Parcul Central – Casino – Chios – stadionul Cluj-Arena – Sala Polivalentă – Parcul Iuliu Haţieganu este din punct de vedere urbanistic şi al mediului, cea mai frumoasă din Europa, la nivelul oraşelor de circa 400 de mii locuitori. Urmează să se amenajeze într-o manieră modernă platforma pietonală din faţa Operei Maghiare, care va prelungi această axă urbanistică de o frumuseţe magică. Clujul a devenit cel mai important centru universitar din România, cu aproape 1000 de mii de studenţi. A doua limbă vorbită la Cluj-Napoca nu mai e de mult maghiara, ci limba franceză datorită celor 10.000 de studenţi francofoni care umplu nu numai amfiteatrele, dar şi barurile, cafenelele, terasele, cluburile şi restaurantele. Chiar zilele trecute m-am întâlnit cu un specialist pe imagine de la UBB, care îmi spunea că în ciuda declinului demografic al României şi a scăderii numărului tinerilor cu bacalaureat, centrul universitar clujean are o creştere cu 7% a numărului de studenţi. Alte evenimente artistice completează la maxim imaginea oraşului ca şi capitală a concertelor în Europa. Din păcate, Festivalul Untold stă prost la capitolul promovare profesionistă şi lasă de dorit puterea de organizare a acestui eveniment european la standardele impuse de titlu de capitală europeană a tineretului. Situaţia cazărilor e dezastruoasă. Sper să nu se aglomereze inutil oraşul vara aceasta în beneficiul câtorva „rechini”, nu doar şi numai pentru toţi clujeni şi România.

Clujul a devenit un Silicon Valley al României şi a devansat Timişoara, vedeta oraşelor IT din anii 90, ajungându-se în curând să lucreze în acest domeniu high tech, circa 40.000 de români. În curând se va construi un nou oraş IT în oraş: Cluj Innovation City. După terminarea în 2018 a noii piste transatlantice a aeroportului internaţional Avram Iancu şi a autostrăzii, care leagă Clujul de Viena, oraşul de la poalele Feleacului poate fi considerat nu numai capitală europeană a tineretului şi culturii, ci chiar capitala de facto a României, fiind cel mai dinamic centru urban românesc. Clujul e oraşul fără şomeri şi cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din ţara noastră, iar clujenii sunt orăşenii cu cea mai mare stimă de sine, conform sondajelor, deşi nu e întotdeauna aşa pentru că mai sunt multe de făcut, mai ales în zona fluidizării traficului rutier şi a parkingurilor. Cluj-Napoca, în 2018, poate fi considerat la o sută de ani de la Marea Unire, un caz special al succesului administraţiei româneşti în Transilvania, a aestui milenar oraş dacic, roman, centru voievodal al lui Gelu şi cetate medievală săsească. Cluj-Napoca e probabil oraşul în care se trăieşte cel mai bine din România şi viitoare capitală politică a ţării.

Ionuţ Ţene