La cenaclul “Radu Stanca“: Medalionul literar ”George Coşbuc, expresie strălucită a gândirii şi limbii neamului nostru“

Şedinţa cenaclului “Radu Stanca “, din data de 13 mai a.c.,patronat de Liga Scriitorilor Români, din cadul Centrului de Zi pentru Vârsnici nr.2 , a fost deschisă de doamna Maria Bobină, coordonatoarea Centrului, după care a dat cuvântul scriitorului Al.Florin Ţene, preşedintele cenaclului. Acesta a prezentat ordinea de zi, iar în continuare, ca o “prefaţă “ la ceea ce urmează, a citit poemul “ Dor de Coşbuc“.

În continuare, profesorul Vasile Sfârlea a susţinut un expozeu despre viaţa şi opera celui ce s-a născut în Hordoul Năsăudului la 20 septembrie 1866, în familia preotului Sebastian. Satul natal al poetului fiind acolo unde :”În valuri ape repezi curg/ Şi vuiet dau în cale,/Iar plopii-n umedul amurg/Doinesc eterna jale. “Poetul debutând în “Muza Someşeană “, cu pseudonimul C. Boşcu, anagrama numelui său fiind mai târziu prieten şi coleg cu Gheorghe Bogdan Duică. Conferenţiarul a subliniat faptul că George Coşbuc este una din personalităţiile artistice cele mai reprezentative ale versului românesc de după Eminescu. Fiind primit în Academie cu un laudaţio ţinut de Duiliu Zamfirescu. Vasile Sfârlea a mai nuanţat expunerea sa cu fapte inedite, arătând că îm 20 august 1944 un grup de scriitori şi intelectuali ardeleni, văzând că mormântul poetului este deteriorat şi crucea putrezită, din Cimitirul Bellu, din Bucureşti, a participat la refacerea mormântului şi al crucii. Printre aceştia se aflau: Vasile Netea, Vasile Copilu Chiatră şi clujeanul Teodor Tanco, care a ţinut, atunci, o cuvântare.

În continuare, profesoara Antonia Bodea a vorbit despre opera poetului, arătând, printre altele, că simbolul crucii îl găsim atât în „Divina comedie “ a lui Dante Alighieri, operă tradusă timp de 20 de ani de către Coşbuc, dar şi în “Nunta Zamfirei “. Motivul brâului, brâul Maici Domnului, îl găsim la poeţii germani, la cei italieni, dar şi la Coşbuc astfel se valorifică folclorul nostru ridicându-l la nivelul folclorului European.
Cele două expozeuri, pentru buna documentare, au fost subliniate cu vii aplauze din partea celor prezenţi.

Spre sfârşitul şedinţei poetul Gheorghe Şoptirean a citit mai multe poezii din volumul său,”Prin roua amintirilor “, de curând apărut, printre care şi poemul “Iubire eternă “ dedicat poetei Emilia Tudose. Au mai citit din creaţia proprie, poeta Titina Nica Ţene, Rus Alexandrina, a citit un grupaj de poezii semnate de George Coşbuc, iar Vasile Sfârlea a citit poemul său ”Eroii neamului “.

Viitoarea şedinţă va avea loc în data de, miercuri 10 iunie, ora 11, la Centru de Zi nr.2 pentru Vârstnici, din strada Decebal nr.21, Cluj-Napoca., având ca temă Ion Slavici, iar Gheorghe Şoptirean îşi va lansa antologia de versuri “Prin roua amintirilor “. Va vorbi profesoara Antonia Bodea.

Al.Florin Ţene