[FOTO] Comemorarea clujeană a lui Mihai Eminescu

Clujenii s-au adunat în această dimineață la statuia lui Mihai Eminescu din Cluj-Napoca, unde a fost comemorat marele poet, prozator și jurnalist român.

Primarul Emil Boc și ÎPS Mitropolit Andrei au stat în fruntea comemorării, alături de președintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, Irina Petraș, reprezentanți ai partidelor politice și ai Armatei Române.

Atmosfera a fost întreținută de corul liceului ”Mihai Eminescu” și de cel al Seminatului Teologic Ortodox al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.

ÎPS Mitropolit Andrei a evocat un gând de-al lui Mihai Eminescu, publicat în Tipul din aprilie 1881.

”Din cele trei fraze pe care vi le citez putem sublinia două virtuți mari pe care le-a avut Mihai Eminescu și care astăzi sunt atât de rar întâlnite: pe de o parte și-a iubit nețărmurit țara și neamul și pe de altă parte a fost un creștin bun. Faptul că a fost un creștin bun reiese din articolul din Timpul, pe care vi l-am pomenit, în care subliniază importanța pe care Domnul Hristos o are pentru Universul întreg, pentru întreaga omenire. Zice Eminescu: de 2000 de ani Hristos a ridicat din întuneric omerirea. A constituit principiul iubirii aproapelui. De 2000 de ani, biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea după care crește omenirea. Învățăturile lui Cuza, ale lui Socrate, ale stoicilor, asemănătoare cu cuvântările creștinului, n-au avut atâta influență ca Evanghelia, această simplă și populară biografia a Blândului Nazarinean. Și un istoric ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie, cu dispreț față de semenii lui. Și Socrate a băut paharul cu venin, dar l-a băut cu nepăsare. Hristos a murit din iubire și s-a jertfit pentru noi. Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii tăi, nu din mândrie, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a expresiei iubirii umane”.

Irina Petraș, președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, a atras atenția asupra proceselor de revendicare care afectează negativ activitatea instituțiilor de cultură. Scriitoarea a mai declarat că în vremea debutului poetului Mihai Eminescu, totul regiunile românești se întemeia pe aceeași idee de lățire a culturii, pe ideea regăsită în paginile manifestului clujean ”Zorile”, că românii numai prin cultură pot fi salvați.