În data de 6 iulie 1600, Mihai Viteazul s-a autointitulat, într-un hrisov ”domn al Munteniei, Ardealului şi toată Ţara Moldovei”, eveniment ce a confirmat documentar prima unire politică a celor trei ţări româneşti.
Istoria atestă că Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de Sfânta Alianţă. În Transilvania, Sigismund a renunţat la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (deasemenea înclinat către politica polonă). În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române s-a diminuat iar Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, a decis aplicarea „planului dacic”, în speţă Unirea celor trei ţări române, conform Istoria.md.
Așa se face că în luna iulie 1599, Mihai Viteazul a trimis o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale. Întrucât a primit un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi an, voevodul a intrat în Transilvania prin pasul Buzău, şi după victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599.
Un an mai târziu, în luna mai 1600, Mihai Viteazul l-a alungat de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingîndu-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a trei principate române. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei”.
”Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei. Am dat și am înnoit rugătorilor noștri monahi de la mânăstirea Neamț, ca să fie ei slobozi a-și apăra tot hotarul, râul Bistriței cu toate râurile și izvoarele câte sunt de amândouă părțile Bistriței și din gura pârâului Largul până la gura Fărcașei și râul ce se numește Dereptul. Nimeni să nu aibă vreo treabă acolo. Dacă vor afla pe cineva intrând acolo, să aibă a-i lua tot și nimeni să nu îndrăznească a-i opri, înaintea acestei cărți a noastre”, de transmis Mihai Viteazul.
NapocaNews
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:


4 comentarii la “Semnificația zilei de 6 iulie 1600: Mihai Viteazul se autointitulează ,,domn al Munteniei, Ardealului şi toată Ţara Moldovei””
O mica preczare: a folosit Ungrovalachia.
cum apare si pe sigiliul sau: „IO MIHAIL UGROVLAHISKOI VOEVOD ARDEALSKOI MOLD ZEMLI”
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/17/Stema_Mihai_Viteazul.jpg
O alta precizare:
– a fost si Ungro-Vlahia (precum era pe sigiliul sau), dar si Vlașka, precum e in documentul emis in 1600, despre care se vorbeste in articol.
Iata o fotocopie a documentului emis la Iasi in 1600:
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/06/28/document-emis-de-mihai-viteazul-la-iasi-in-1600/
In el se zice, in limba slavona (provenita din bulgara medievala):
IO Mihail voevoda bojiu m[i]l[o]stiu g[os]p[o]d[a]rь zemli VLAȘKOI Ardealskoi i Moldavskoi.
Dal i ponovil …”
@Siru te dai destept da tot incult esti, slavona e limba slava veche, nu a existat o bulgara medievala, bulgarii din evul mediu erau un neam turcic, n-aveau legatura cu slavii, iar poporul slav cu numele de bulgari nu exista in evul mediu, a fost inventat abia la 1877 pe un teritoriu care era multietnic romano-slavo-turco-grec.
@Buzescule,
ce sa iti raspund la jignirile tale?
Sper ca iti vei reconsidera parerile despre incultura mea dupa ce vei citi ce am de zis mai jos:
Slavona e limba slava veche BISERICEASCA pe care fratii Chiril si Metodiu au folosit-o in scrierile lor pentru a propaga invataturile crestine in randul slavilor, in jurul anilor 800 (din ce tin minte, nu stau acum sa verific pe Google ca sa par erudit).
Acesti frati veneau din regiunea Salonicului de azi si au folosit dialectul slav vechi din acea regiune.
Contrar celor scrise de tine din care s-ar putea intelege ca slavona este o limba slava veche comuna tuturor slavilor, la anii 800+ deja separarea dialectala dintre slavi se produsese, cu diferente mai pronuntate intre slavii de sud (bulgari, sarbi) si slavii de nord (cehi, polonezi etc.).
Dau la o parte istoria poporului bulgar format dintr-un popor slav peste care au venit neamul turanic al bulgarilor de pe Volga (de limba turcica). Turanicii bulgari au fost asimilati lingvistic de slavii de sud.
Prin limba bulgara medievala (medio-bulgara) se intelege dialectul slavei vechi care se vorbea pe teritoriul aproximativ al Bulgariei si Macedoniei de azi, limba care avea trasaturile gramaticale ale celorlalte limbi slave sudice. Google it!
Cele mai importante trasaturi, care se regasesc si in limba slavona bisericeasca folosita in cancelariile Tarilor Romane, sunt:
– sistemul de declinare a substantivelor in functie de caz (de exemplu cazul genitiv se forma cu terminatiile -ov sau -ev, ca si in rusa moderna)
– lipsa articolului hotarat
Limba bulgara a evoluat in Balcani si a dezvoltat devieri gramaticale importante de la gramatica slavei vechi, printre care:
– pierderea declinarilor substantivelor in functie de caz (de exemplu: bulgara moderna formeaza genitivul din prepozitia NA + nominativ)
– gramaticalizarea pronumelui demonstrativ TO/TA (acesta) in articol hotarat enclitic (de exemplu: vrata („usă”, nearticulat) – vratata („usa” , articulat)
De aceea lingvistii fac distinctie intre proto-bulgara, medio-bulgara si bulgara moderna.